Pe aceeași temă
Domnule guvernator, economia trece printr-un moment dificil din punctul de vedere al inflatiei. Ati anuntat de curand ca politica monetara este suficient de restrictiva pentru a reduce treptat inflatia si ca BNR nu ar trebui sa exagereze in continuarea inaspririi conditiilor de creditare. In ce punct se afla astazi politica monetara?
In punctul pe care l-am definit deja in imprejurari precedente. Cand am vorbit de exagerare, m-am referit la unele analize din strainatate, care dadeau ca sigure majorari de dobanzi de pana la 11%-12% sau chiar mai mult. O spun acum mai clar: nu avem niciun indiciu care sa ne determine sa ducem dobanda atat de sus. Si inca un detaliu. In unele articole, din ziare, analisti straini faceau comparatia intre Romania si Islanda. Dupa cum stiti, in Islanda a fost o criza valutara si Banca Centrala din aceasta tara a fost obligata sa duca dobanda pana la 14%. Pentru cei care insista pe aceasta comparatie pentru a sugera ca si BNR va proceda la fel, spun acum, ironic desigur, ca e o mare asemanare intre Romania si Islanda in ceea ce priveste populatia. Pe de alta parte, insa, trebuie sa subliniez ca in Romania presiunile inflationiste inca exista, mult diminuate, dar inca exista si ca mai este nevoie de anumite intariri ale politicii monetare. Dar grosul a fost deja efectuat si, in acest sens, intarirea de pana acum a politicii monetare este de natura sa declanseze procesul dezinflationist incepand cu vara acestui an.
Iluzia unui salariu mai mare
Care sunt, in opinia dvs., principalii factori de risc in aceasta perioada pentru stabilitatea preturilor?
Salariile, am spus-o de mai multe ori. In general, politica veniturilor (salariile, pensiile si castigurile diverse, mai putin transparente, de exemplu sub forma de bonusuri). In mod evident, in ultimii doi ani veniturile s-au dus dincolo de cresterea productivitatii muncii si, asa cum a aratat Banca Nationala cu date, au erodat si din acumularile de productivitate din anii anteriori. Cu alte cuvinte, orice majorare de venituri peste castigul de productivitate se va duce numai in doua directii: deficitul de cont curent sau inflatia. Cum cresterea in continuare a deficitului de cont curent va fi extrem de problematica, fara a declansa noi vulnerabilitati, canalul cel mai accesibil va fi inflatia. De aici si pozitia Bancii Nationale, care insista pe limitarea cresterilor salariale in functie de cresterea productivitatii. Este insa de notat ca BNR nu se opune cresterilor salariale, in sensul castigurilor reale, al cresterii nivelului de trai cu adevarat, dar se opune unei iluzii, care este extrem de periculoasa: iluzia ca primesti un salariu mai mare, dar cand te duci la magazin iti da mai mult decat deziluzii, iti da socul, lovitura de gratie, cand vezi ca poti cumpara din ce in ce mai putin. Inflatia este o boala sociala periculoasa si perversa, iti da dependenta, precum bautura.
Suntem intr-un an electoral si guvernul are tendinta de a ceda anumitor presiuni sociale, sa creasca pensiile, salariul mediu etc. Ce mesaj transmiteti guvernului, la ce ar trebui sa fie atent?
Ce am transmis vom transmite si in continuare, tocmai pentru ca este un an electoral. Consideram ca in felul acesta nu criticam guvernul, ci il ajutam. Pentru ca vedem la ce presiuni este supus. Presiunile salariale sunt foarte mari, iar lor li se adauga presiunile pentru cheltuieli bugetare suplimentare. Nu insa cheltuieli bugetare pe partea de munca, de investitii, de crestere de productivitate, ci tot cele sociale, care se vor adauga presiunilor consumului, generand inflatie.
O agentie de rating, Fitch, a plasat Romania printre statele cu grad ridicat de vulnerabilitate la riscul in sistemul bancar. De unde credeti ca vine acest pesimism?
Cand o tara are crestere economica ridicata si o crestere a creditarii foarte ridicata, cum este cazul Romaniei in ultimii 2-3 ani, inseamna ca se expune riscurilor de viteza. Inseamna vulnerabilitate. Exact ca la o masina, cu cat mergi mai repede, inseamna ca te expui la un risc. Pentru un specialist nu apar nedumeriri in cotatia agentiei de rating. S-au uitat la faptul ca avem o crestere economica ridicata, in timp ce toata economia mondiala tinde sa scada. Au vazut apoi cresterea creditului, care este una dintre cele mai ridicate din regiune. In conditiile unor turbulente mai mari pe plan international, cand, de regula, cresterea economica si cresterea creditului duc la largirea deficitului de cont curent, noi nu vrem sa incetinim viteza de crestere. Asta inseamna ca ne asumam niste riscuri suplimentare, deci avem niste vulnerabilitati. Nu consider, in consecinta, ca este vorba de pesimism.
Exista un interes declarat al guvernantilor de a-i convinge pe romanii plecati in strainatate sa se intoarca in tara. BNR are vreo strategie in cazul in care se vor intoarce acesti romani in tara si ei vor deveni, din investitori, consumatori?
Daca muncitorii romani se vor intoarce in tara, nu cred ca se vor intoarce ca sa ramana someri aici, ei se intorc pentru ca exista o mare cerere de forta de munca. Cu alte cuvinte, doua lucruri se vor intampla. Este adevarat ca ei nu vor mai trimite banii pe care ii trimiteau si care, printr-un joc de cuvinte, s-au numit "bani de investitor". Nu sunt bani de investitori, pentru ca oamenii au trimis bani acasa pentru familii si cei de acasa au cumparat frigidere sau, daca au facut case, au facut case cu majoritatea materialelor de constructie din import. Deci, in momentul in care acei bani nu vor mai exista, vorbesc de o probabilitate, o buna parte din cererea de import se va diminua. Si atunci, pe de o parte, nu vom mai avea venituri care sa finanteze deficitul comercial, dar nu vom mai avea nici importurile la care ne refeream. Al doilea lucru este ca ei vor produce aici valoare adaugata. Si aceasta valoare adaugata poate sa duca la un spor de productie care va inlocui importul; sau un spor de productie care se va duce la export; sau un spor de productie care va alinia nivelul ofertei la cerere. Eu cred ca, per total, efectul va fi mai degraba pozitiv, avand in vedere nivelul actual de dezvoltare economica si lipsa acuta de forta de munca.
Obiectivul BNR e stabilitatea preturilor
Ce ne puteti spune despre cursul de schimb? Stabilitatea lui se afla printre prioritatile Bancii Nationale?
Noi nu avem trecut in lege sau ca obiectiv al nostru in mod expres stabilitatea cursului. Pentru , obiectivul principal este stabilitatea preturilor. Stim insa ca o volatilitate exagerata a cursului creeaza probleme, fie legate de asigurarea stabilitatii preturilor, fie legate de activitatea economica sustenabila ca atare. In consecinta, nu incurajam volatilitatea exagerata a cursului.
BNR a fost in ultima perioada extrem de activa in problematica imobiliara. Ce a determinat banca sa adopte aceasta pozitie?
Noi nu am fost atat de activi cat au fost de activi unii comentatori. a spus doua lucruri. Primul, ca exista in Europa, la bancile centrale in sistemul carora am intrat si noi, preocuparea de a monitoriza (nu de a controla, nu de a reglementa, pentru ca nu au dreptul) ceea ce se intampla pe piata imobiliara si ce dinamica au preturile activelor, pentru ca si in functie de indicatorii de acolo sa-si calibreze politica monetara. Al doilea lucru pe care l-am spus este ca si monitorizarea, urmarirea, formarea unui punct de vedere trebuie sa se bazeze pe informatii netrunchiate, nedeformate, nedistorsionate si ca din privirea noastra asupra informatiilor care apar pe piata constatam ca asemenea informatii statistice nu prea exista si ca trebuie creata o baza statistica serioasa, pentru ca, altfel, discutiile devin chiar contraproductive. Ca sa nu mai fiu rastalmacit, spun cat se poate de clar: nu neaparat faptul ca preturile sunt prea inalte sau prea scazute ne provoaca disconfort. Daca insa, pe piata, se vantura numai preturi de cerere, iar un analist extern ia nivelul acela de pret ca fiind pret cert de tranzactie, dupa care afla ca tranzactia s-a facut la jumatate de pret si trage concluzia ca "in Romania este criza, piata de imobiliare s-a injumatatit", asta nu face bine nimanui. Cand vom introduce in analizele noastre financiare si piata imobiliara, ne vom limita, desigur, la a defini o arie de riscuri, de vulnerabilitati posibile sau o arie de intarire, de sustenabilitate macroeconomica.
In cat timp vedeti ca va fi operational sistemul acesta, de informatii statistice?
Sper ca ne vom misca destul de repede, dar nu depinde numai de noi. Ar fi pacat ca graba sa ne faca si pe noi sa aruncam pe piata, alaturi de multele informatii dupa ureche, noi motive de confuzie. Un punct de vedere vom avea insa in urmatoarele luni.
Interviu realizat de Marilena Stancu
