Pe aceeași temă
ALEXANDRU LAZESCU
Atentie, se inchid usile!
Intalnirea de la GDS a avut loc la scurt timp dupa ce Grupul Parlamentar PNL decisese cine va fi inlocuitorul lui Adrian Nastase la sefia Camerei Deputatilor, dupa ce noua forma a regulamentului de functionare a Parlamentului va permite o astfel de schimbare. Castigatorul, Bogdan Olteanu, un apropiat al premierului venit pe val cu sprijinul tot mai influentei organizatii de tineret, era pana la urma o solutie de compromis intre Mona Musca, de departe cel mai popular politician din PNL, dar indezirabila dupa ce il infruntase deschis pe primul ministru in chestiunea retractarii deciziei sale de a demisiona, si controversatul Dan Radu Rusanu. Dincolo de detalii si nume concrete, hotararea consfintea pana la urma ascendenta agendei interne dintr-un partid in fata celei publice.
A fost doar unul din punctele de plecare pentru o discutie interesanta, la care au luat parte cativa actori importanti ai scenei politice romanesti, intre care Mircea Geoana, Cristian Diaconescu si George Maior de la PSD, Mona Musca si Crin Antonescu de la PNL. Cu atat mai mult cu cat zilele care au urmat aveau sa incinga la maximum disputele din Parlament, dar sa si aduca tot mai mult in prim-plan criza clasei politice, mecanismele care guverneaza viata politica autohtona, ruptura dintre electorat si partide. In mod previzibil, intr-un astfel de context asistam la initiative care incearca sa capitalizeze un curent tot mai raspandit in societatea romaneasca.
Mai intai Mircea Geoana a anuntat ca declanseaza “revolutia binelui” in interiorul PSD si in intreaga tara. Intre altele, asta inseamna si reformarea substantiala a clasei politice. Avem si reteta: parlament unicameral, vot uninominal. De peste ocean, presedintele trimite vorba in tara ca si el vrea parlament unicameral. Adica un parlament mai eficient si mai ieftin pentru contribuabili. Lucru care nu poate fi decat foarte popular in randul romanilor. Ceea ce si explica de ce, desi profund nemultumiti de o astfel de initiativa, care risca sa-i lase pe o buna parte dintre actualii deputati si senatori pe dinafara, mai toti liderii politici importanti s-au ferit sa se ia direct la piept cu presedintele. Cu exceptia lui Corneliu Vadim Tudor, pentru care e vorba din nou de un mare complot international.
De altfel, despre reformarea clasei politice se tot discuta de cativa ani. Initiativa introducerii votului uninominal proportional, o combinatie de vot uninominal si de vot de lista demarata in principal de Pro Democratia, a fost pana la urma impinsa pe linie moarta. A discuta insa despre reforma poate fi un lucru productiv in interiorul partidelor. De exemplu, sub sloganul, altfel generos, al intineririi clasei politice,
s-au facut intense jocuri de culise si s-au structurat noi ierarhii.
Problema e ca, tot asa cum simpla intinerire a clasei politice nu rezolva automat si deficitul de calitate si performanta, nici votul uninominal, de exemplu, nu e reteta miraculoasa care va genera alt fel de parlamentari. Si asta pentru ca, indiferent de sistemul de vot in sine, lucrurile nu vor arata mai bine pana cand masinariile interne ale partidelor nu se vor schimba in chip substantial. Multa lume ignora acest aspect. O greseala capitala. Pentru ca, pana la urma, toate pozitiile importante din sistemul institutional din tara, de la nivel central sau local, sunt populate cu oameni propulsati prin intermediul acestor mecanisme de partid. Asa ca nu e deloc de mirare ca structuri de partid clientelare si mediocre vor promova persoane de acelasi tip.
Dar cum de a aparut asa, oarecum pe nepusa masa, ideea unei atat de radicale reforme a sistemului politic autohton? Desi motivatia e diferita pentru principalii actori implicati in dezbatere, obiectivele strategice urmarite de fiecare dintre ei stau sub semnul comun al transarii unor dispute esentiale pentru viitorul lor politic. Mircea Geoana are nevoie de un stindard sub care sa declanseze batalia pentru a prelua cu adevarat puterea in PSD.
De partea cealalta, Traian Basescu exploateaza cu proverbiala sa intuitie o conjunctura favorabila creata de batalia politica pentru schimbarea presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului. Chiar daca abilitatea cu care Adrian Nastase si PSD duc lupta in Parlament, bombardand, in alianta cu PRM, cu motiuni ridicole si inutile pentru a trage de timp sau blocand usile pentru a nu permite parlamentarilor intarziati apartinand coalitiei de guvernare sa intre in sala poate starni aprecieri admirative, ceea ce razbate la nivelul omului de pe strada e doar o lamentabila “lupta pentru ciolan”, care discrediteaza si mai mult o institutie aflata oricum foarte jos pe scara respectului romanilor. Contrastul dintre un presedinte care se intalneste la New York cu lideri de stat de pe mapamond si se adreseaza Adunarii Generale ONU si imbrancelile de la usile Camerei Deputatilor nu poate decat sa-l avantajeze pe presedinte.
In aceste conditii, initiativa sa de a promova ideea unui parlament unicameral cade pe un teren fertil. In plus, incapacitatea coalitiei aflate la guvernare de a-si indeplini obiectivul, schimbarea presedintilor celor doua Camere pana pe 15 septembrie, confirma si teza sa mai veche ca in actuala aritmetica parlamentara nu se poate asigura o guvernare coerenta, in stare sa puna in practica promisiunile electorale facute in 2004. Impasul e evident. Desi poate multi politicieni nu realizeaza inca, dinamica schimbarilor declansata de ultimele initiative ar putea fi devastatoare in ceea ce ii priveste.
Marti, 13 septembrie, la sediul GDS a avut loc masa rotunda cu tema Schimbari pentru un parlament mai eficient sau schimbari in interes de partid?, moderata de Alexandru Lazescu. La dezbatere au participat reprezentanti ai partidelor parlamentare si ai societatii civile.
Prezentam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.
Mircea Geoana (presedintele PSD): Teza actualei puteri este ca o majoritate conjuncturala in Parlament are dreptul sa isi numeasca presedintii de Camere. Constitutia spune ca majoritatea de la inceputul sesiunii parlamentare numeste si alege presedintii, care au si prerogative dincolo de politica imediata: pozitiile doi si trei in statul roman, in caz de incapacitate a presedintelui Romaniei. Intrebarea este daca la fiecare schimbare de majoritate in cursul unui ciclu politic trebuie sa alegem din nou presedintii Camerelor. Intrebarea nu-i vizeaza pe d-nii Nastase si Vacaroiu, nici macar PSD sau Alianta actuala, ci este o intrebare de fond. Implicatiile acestei lupte politice de moment sunt mult mai ample pentru echilibrul interinstitutional si constitutional din Romania. Am o dificultate in a accepta ca pozitiile pe care le-am castigat prin munca parlamentara si prin vot parlamentar normal sa fie schimbate in pofida Constitutiei. Tinand cont de modul in care a inceput acest mandat prezidential si guvernamental - foarte instabil, o guvernare in criza si prin criza, in special stilul de a face politica al presedintelui tarii -, ma intreb daca Romania isi permite, in teorie, dar si in practica, ca de acum incolo, de fiecare data cand avem alta majoritate in Parlament, sa-i schimbam pe presedintii Camerelor. Aici avem o problema de fond pe care cred ca numai Curtea Constitutionala poate sa o clarifice. Nu este vorba despre o agatare de scaune sau de girofaruri, ci despre un reper democratic pentru viitorul acestei tari.
Alexandru Lazescu (GDS): Ati vorbit de reputatia clasei politice. Cum vedeti responsabilitatea partidelor atunci cand desemneaza astfel de oameni?
M. Geoana: Din punctul meu de vedere, un partid trebuie sa incerce sa-si puna in aceste pozitii oameni de prim rang, dar, in conditiile in care intram intr-o zona de instabilitate potentiala prin modificarea regulamentelor, cred ca partidele politice vor pune de-acum incolo mai degraba oameni ai momentului, ai circumstantei respective. Acest lucru va inhiba dorinta fireasca de a vedea in functii atat de importante in statul roman personaje semnificative, cu reputatie publica cat mai buna si cu forta politica in partid.
Nu ne aflam in instabilitate politica
Crin Antonescu (presedinte al Grupului Parlamentar Liberal din Camera Deputatilor): D-l Geoana porneste de la premisa ca suntem intr-o instabilitate politica si ca o schimbare a regulamentului ar agrava aceasta criza, ar deprecia pana la urma o functie foarte reprezentativa in ierarhia institutiilor statului. Eu nu impartasesc parerea ca ne aflam intr-o instabilitate politica. Sunt gata sa admit ca, din punctul de vedere al actualei coalitii majoritare, a existat o greseala tactica. Noi nu trebuia sa ajungem in situatia de a avea doi reprezentanti ai opozitiei ca presedinti ai Camerelor. O particularitate a acestor alegeri, care au avut un rezultat foarte echilibrat, atat in ceea ce priveste alegerile parlamentare, cat si cele prezidentiale, e ca o formatiune politica mai mica, care a candidat pe liste cu PSD, s-a intors in momentul in care presedintia a fost castigata de altcineva. Din aceasta ciudatenie s-a ajuns la o anumita majoritate in cele doua Camere, la un anumit guvern si la presedintii cunoscuti, d-l Nastase si d-l Vacaroiu, din partea opozitiei. Daca astazi coalitia incearca sa recurga la aceasta forma de reglementare sau de asezare in concordanta a majoritatilor si a reprezentantilor lor, mie si colegilor mei nu ni se pare nici un atac la Constitutie, la libertate, nici o tentativa de a fragiliza si diminua rolul Parlamentului.
A. Lazescu: Care e dinamica interioara a PNL care a dus la propunerea d-lui Bogdan Olteanu, si nu a d-nei Mona Musca pentru presedintia Camerei?
C. Antonescu: Ca lider de grup parlamentar va pot spune ca azi au avut loc niste alegeri de a caror corectitudine m-am ingrijit, si ele au fost corecte. In nume personal, cred ca PNL are o problema in momentul in care un personaj al partidului care are a doua cota de incredere pe scena politica romaneasca, dubla fata de propriul nostru premier, nu ia voturi in grupul parlamentar. Pe de alta parte, propunerea care s-a facut si candidatul pe care l-a zamislit aceasta alegere din grupul parlamentar, Bogdan Olteanu, este un reprezentant al noului val in politica romaneasca, un om care, spre deosebire de altii, a confirmat in perioada in care a fost ministru al Relatiei cu Parlamentul. Odata desemnat acolo, noi il vom sprijini cu totii.
M. Geoana: Mi se pare cel putin nefiresc ca un presedinte de tara, la plecare, pe aeroport, sa spuna pe cine sa voteze grupul PNL.
C. Antonescu: Presedintele Traian Basescu nu a dat vreo indicatie grupului liberal, ci a exprimat pur si simplu o optiune.
Armonizare intre realitate si functiile politice
Mona Musca (deputat PNL): Am sa va satisfac eu curiozitatea si nedumerirea prin ceea ce cred eu in legatura cu aceasta declaratie. Imediat dupa castigarea alegerilor, cand dansul mai era inca presedinte al PD si Calin Popescu Tariceanu al PNL, cum este si acum, in conducerea Aliantei a avut loc o discutie in legatura cu candidatii care ar urma sa ocupe functiile de presedinte al Senatului si al Camerei Deputatilor. Acea discutie a avut ca urmare o decizie luata in unanimitate de toata conducerea Aliantei si de catre cei doi presedinti cu privire la optiunea pentru Radu Berceanu la Senat si Mona Musca la Camera. Eu am cerut atunci in Alianta un vot pentru programul pe care l-am prezentat in campania electorala privind reforma institutionala a Camerei Deputatilor: transparenta la comisii, transparenta privind folosirea banului public, atat pe capitole de cheltuieli, cat si pe fiecare parlamentar in parte, transparenta privind votul in Camera Deputatilor, pentru a sti fiecare cetatean din tara asta cum a votat alesul lui in legatura cu o anumita problema. Ei bine, Traian Basescu, ca presedinte al tuturor romanilor, nu a vrut sa fie asociat la nerespectarea unei decizii luate in Alianta, la care a participat activ. Asta este singura explicatie a declaratiei pe care domnia sa a facut-o.
Eu am optat pentru un lobby mai serios in interiorul PNL si in interiorul grupului parlamentar liberal, sustinut de activitatea parlamentara, politica de pana acum a celui care candideaza la o anumita functie. Acesta a fost motivul pentru care nu am facut lobby-ul celalalt: sa dau telefoane, sa stau de vorba cu fiecare votant in parte din grupul parlamentar. Respect parlamentarii si ma incapatanez sa cred ca pana la urma va invinge activitatea, realitatea in politica, si nu jocurile de culise sau doar declaratiile. Stiam care va fi consecinta votului, mai mult, am apreciat doar pana la doua voturi distanta - am crezut ca voi avea 6 voturi, si am avut 8. De ce am candidat totusi, stiind ca voi pierde? Pentru ca eu sunt consecventa, o data cu decizia Aliantei, dar si cu proiectul meu de reforma institutionala a Camerei Deputatilor. O asemenea consecventa sigur ca iti aduce uneori si neajunsuri. Cred insa ca era obligatia mea sa candidez si sa incerc sa impun o anumita atitudine politica atat in interiorul PNL, cat si pe scena politica din Romania.
PSD crede ca, daca nu mai are presedinti la Camera si la Senat, suntem intr-o criza; mie mi se pare ca, de-abia din momentul in care cei care sunt la ora actuala la putere vor avea presedinti in Camera si in Senat, putem vorbi de o armonizare intre realitatea politica si functiile politice. Acest lucru se face repede si fara vorba multa. Din pacate, noi am facut invers: am vorbit mult despre treaba aceasta si n-am facut-o nici pana acum. Atunci cand, la inceputul legislaturii, urma sa se dea votul pentru presedintele Camerei si pentru cel al Senatului, a fost un mare defect la Alianta sa se retraga in timpul votului. Ori te retragi inainte si ii responsabilizezi pe cei care raman la vot, ori nu te mai retragi deloc. Sa te retragi la jumatate, indiferent ca e vorba de Parlament sau de amor, e la fel de grav. Ori incepi o treaba si o duci pana la capat, ori n-o incepi, si atunci poti sa explici de ce nu faci acest lucru. Cred insa ca obligatia noastra, a tuturor, este sa recunoastem realitatea atat din punct de vedere al alegerilor, cat si al evolutiei ulterioare, inclusiv sondajele de opinie, pentru ca facem politica pentru oameni, si nu pentru partidele noastre sau pentru noi insine. Daca tinem cont de aceste lucruri, mi se pare fireasca inlocuirea celor doi presedinti, cu atat mai mult cu cat ei sunt membri ai birourilor permanente. Constitutional, orice membru poate fi schimbat. Cred ca PSD, daca vrea sa devina un partid credibil, are ocazia sa se reformeze intern acum, in opozitie. Am apreciat intentiile exprimate de Mircea Geoana; din pacate, am constatat foarte repede ca, in loc sa puna in practica aceste intentii frumoase, PSD a preferat sa tina de cele doua scaune prin sute de amendamente la regulamentul Camerei. N-a mai contat nici interesul public, nici necazurile oamenilor, nici integrarea in UE, n-a mai contat nimic. Ceea ce ma duce cu gandul ca intotdeauna interesele de partid si personale sunt deasupra interesului public.
Ce avem de facut, din punctul meu de vedere, de acum incolo? In primul rand, cred ca regulamentul trebuie sa treaca rapid prin Camera. Personal, eu nu am altceva de facut decat sa ma dovedesc in continuare un parlamentar cel putin la fel de activ ca in opozitie, sa sprijin cu toate fortele mele grupul parlamentar liberal, Alianta si coalitia in Parlament, sa-l sprijin pe Bogdan Olteanu, care va fi presedintele Camerei Deputatilor, si sa sprijin Guvernul Romaniei in toate initiativele care sunt pe sensul interesului public.
Se urmareste ca alegerile din 2009 sa contina si prezidentiale, si parlamentare
M. Geoana: Daca in ultimele 9 luni de zile puterea si presedintele Basescu nu au provocat instabilitate politica si PSD este de vina pentru acest lucru inseamna ca nu vedem lucrurile cu aceeasi prisma. Prima declaratie de la formarea noii majoritati a fost un atac impotriva noului partener de coalitie. A doua fraza dupa inceputurile noii guvernari a fost legata de alegeri anticipate. A treia fraza a fost: sa demisioneze premierul Tariceanu. A patra fraza a fost: de ce nu demisioneaza premierul Tariceanu? A cincea fraza a fost: PSD este vinovat pentru toate relele universului si pentru raul clasei politice romanesti. Sa il acuzi direct pe primul ministru al Romaniei ca face politica la carciuma, ca are grupuri de interese, sa indici in mod constant catre guvern impinge catre scenariul real al presedintelui Basescu: ca alegerile din 2009 sa contina si prezidentiale, si parlamentare. Este un moment decisiv pentru turnura evenimentelor din Romania. Presedintele Basescu va actiona meticulos pentru un plan de a provoca alegeri anticipate pana la primavara. Cu orice cost.
Daniel Buda (deputat PD): Atata vreme cat in Constitutie este reglementata doar durata mandatului presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, nu putem spune ca ar fi contrar Constitutiei o revocare a presedintilor celor doua Camere. Daca am accepta ceea ce spune d-l Geoana, ar insemna sa-i favorizam pe cei doi presedinti ai Camerelor. Adica presedintele Romaniei poate sa fie suspendat in anumite conditii, premierul poate sa fie revocat in anumite conditii, dar al doilea si al treilea om in stat sa aiba un regim preferential si sa nu poata fi schimbati. Este o chestiune de reprezentativitate. Daca presedintele Camerei nu mai are suportul majoritatii, el nu mai poate sa ma reprezinte pe mine, ca parlamentar. Legat de incalcarea Constitutiei si a regulamentului Camerei Deputatilor, este iar o chestiune de bun-simt. Daca nu poate sa fie revocat decat de grupul care l-a propus in fruntea Camerei Deputatilor, el poate sa incalce regulamentul si Constitutia dupa bunul plac, pentru ca nu poate sa fie schimbat? In Parlamentul Olandei, daca se schimba majoritatea, se schimba automat si presedintele Camerei. D-l Nastase a facut o greseala impardonabila. La art. 66 din Constitutie, alin. 3, se spune foarte clar: Camera Deputatilor si Senatul pot fi convocate in sesiune extraordinara la cererea unei treimi. Noi aveam acolo o treime din numarul parlamentarilor. La alin. 4: sesiunea este convocata de catre presedintele Camerei Deputatilor. Deci nu scrie ca presedintele Camerei Deputatilor “poate convoca”, ci este o dispozitie imperativa: presedintele “convoaca”. D-l Adrian Nastase a refuzat sa convoace aceasta sesiune si si-a manifestat in mod discretionar puterea.
Rolul mitocanului in politica romaneasca
Cristian Diaconescu (senator PSD): In alte tari europene, diferenta dintre putere si opozitie este numai pe un proiect sau doua. In rest, pentru ca merg pe o analiza care respecta interesul national, se apropie foarte mult. Noi am propus de foarte multe ori oferta noastra de a sprijini actuala majoritate in orice fel de proiect care se leaga de integrare europeana. Aceasta oferta absolut curata, normala nu a primit un singur raspuns. Marturisesc ca m-a intristat acest lucru. Ar fi fost poate si o formula de maturitate, deoarece a ne asocia la o anumita decizie in mod evident ne impunea si o anumita responsabilitate parlamentara in legatura cu decizia respectiva.
Va rog sa nu ne criticati ca ne luptam si noi cu mijloacele noastre in Parlament. Tine de logica politica, chiar daca unora le place, altora nu le place, asa este peste tot: fiecare se lupta pentru principiile si interesele sale. Daca am face altfel am fi dispretuiti, in primul rand de dvs. ca parteneri politici. Dar nu aceasta este partea finala a proiectului. Proiectul este mult mai extins si se refera la o eliminare treptata a PSD din orice fel de exprimare politica la nivel central si local, ceea ce inseamna moartea acestui partid. Este normal ca si noi sa incercam sa ne aparam cu toate mijloacele.
Problema este cine ne reprezinta; si aici vreau sa vorbesc de rolul mitocanului in politica romaneasca. Asta se intampla in toate partidele, in primul rand in al nostru: exista o formula de calificare absolut nenorocita, paguboasa in interiorul partidelor. Este inadmisibil ca Mona Musca, care nu e legata de cercuri de afaceri, de cercuri de presiune, sa obtina doar 8 voturi pentru o functie de demnitate. Iau acest exemplu ca simptomatic, pentru ca vreau sa intelegeti un lucru: exista un know-how acum sa te califici, sa ai un sprijin de un anumit fel, chiar la un moment dat exista un cinism in partid, sa fii promovat pentru ca ai o coada undeva si poti fi tras la loc, in conditiile in care nu te mai lasi papusarit. Sunt chestiuni extrem de periculoase. Dvs. ii vedeti pe cei de la varf; unii se exprima mai normal, mai elegant si vi se pare ca sunt ok, dar ce poate fi in spate nu va puteti inchipui. Cei tineri invata procedurile de aceeasi natura. Spunem ca intinerim clasa politica pentru ca i-am scazut media de varsta, dar, daca va uitati care a fost provenienta lor politica sau ce-i mana in lupta, veti vedea ca este o problema majora. Se spune ca presedintele Geoana n-are forta. N-are forta in ce sens? Ca nu si-a umplut mainile de sange? Poate are un proiect sofisticat, care dureaza. N-are forta ca nu se arata salbatic, ca nu-l apuca pe unul si-l da de pereti? Trebuie sa existe si o alta logica politica, inclusiv la cei care conduc.
S-a ratat posibilitatea de coabitare
George Cristian Maior (senator PSD): Cred ca, in aceasta incercare de schimbare a presedintilor celor doua Camere, s-a ratat un moment politic foarte important pentru noi de evolutie si de maturizare politica in ideea de coabitare. Va trebui la un moment dat sa intelegem ca dinamica societatilor moderne europene, dinamica democratiilor in aceasta lume globalizata impune forme de coabitare a puterii la diverse niveluri. Era un moment foarte bun sa incercam sa ducem mai departe o anumita cultura politica prin simbolismul acestei chestiuni. Pana la urma, presedintii celor doua Camere nu fac parte din puterea politica, care este in mainile unui anumit guvern, a presedintelui si a majoritatii parlamentare. Dar la nivel simbolic s-ar fi putut genera o evolutie interesanta spre coabitare. Veti vedea ca in viitor acest lucru ne va marca. Eu nu cred ca vom mai avea majoritati covarsitoare care sa castige alegerile, ca vom avea guverne construite foarte usor pe aceste majoritati. Daca am fi putut sa avem intelepciunea, si aici este si o chestiune de dialog politic, de maturizare a unei culturi politice, de a trai in aceasta situatie, cu presedinti de Camere de la un anumit partid, iesiti dintr-o anumita legitimitate politica, si o putere politica exercitata la nivel de guvern, cred ca ar fi fost bine pentru sanatatea democratiei romanesti si a evolutiei sale in viitor.
C. Antonescu: A fost cu totul remarcabil pasajul final al colegului nostru, d-l senator Diaconescu, care pe mine m-a impresionat. Faptul ca domnia sa a spus aceste lucruri pe care eu le resimt la fel trece peste situatia ca domnia sa e de stanga, iar eu sunt de dreapta, si am chiar sentimentul unei respiratii politice de normalitate. Eu am curajul sa spun ca, daca oferta de cooperare pe domeniul integrarii europene pe care au facut-o domniile lor n-a fost luata in considerare, este o greseala. Trebuia luata in discutie, pentru ca asta este altceva decat lupta noastra electorala obisnuita. De asemenea, am curajul sa spun ca, daca cineva vrea sa desfiinteze PSD, face o mare greseala si in mine va avea un adversar. Dar, in acelasi timp, vreau sa va aduceti si dvs. aminte ca d-l Adrian Nastase, de exemplu, a trasat sarcina organizatiilor PSD sa inghita si sa distruga organizatiile PD.
Ana Sincai (GDS): Eu recunosc foarte multi profesionisti pe care-i aveti in PSD si ma intereseaza mai mult tehnocratii decat culoarea politica. Dar a existat la dvs. in partid o ascensiune a lui Arturo Ui si electoratul s-a speriat sa nu avem un nou Ceausescu. PSD n-o sa dispara niciodata, deocamdata e un partid exceptional de puternic, insa fiti foarte atenti, ca opinia publica va judeca. Intrebarea mea este aceasta: cum poate fi incalcata Constitutia? Eu am inteles ca Adrian Nastase a incalcat Constitutia. A fost convocata o sesiune extraordinara. Exista un articol 66, care prevede ca o treime din reprezentanti pot cere aceasta sesiune extraordinara.
C. Diaconescu: In Senat s-a intamplat in felul urmator: incalcand si regulamentele, si Constitutia, 3 sau 4 senatori de la putere i-au trimis un fax d-lui Vacaroiu si i-au spus: convocati sesiunea extraordinara la Senat! Aceasta e grav. Si-au dat si dansii seama, ulterior spunand: d-le presedinte, de fapt noi am vrut sa convocati biroul permanent si apoi sa convocam sesiunea extraordinara. Asta e ceea ce stiu.
D. Buda: Era o cerere de convocare de sesiune extraordinara a unei treimi din Camera Deputatilor, de care presedintele Adrian Nastase trebuia sa ia act. El n-a luat act, dimpotriva, a refuzat sa convoace sesiunea extraordinara.
Clasa politica trebuie sa fie compatibila cu modernizarea tarii
Serban Radulescu Zoner (presedintele Aliantei Civice): Un presedinte de Camera sau de Senat poate sa manipuleze Parlamentul cum doreste. S-a intamplat si pe vremea cand era d-l Nastase, in ‘92, s-a intamplat si cand nu era d-l Diaconescu sa conduca o sedinta si conduceau altii. Te uiti in sala, vezi cati sunt de la opozitie, cati sunt de la putere si supui sau nu la vot. Din punct de vedere politic, cei care cer schimbarea presedintilor deoarece nu reprezinta actuala majoritate au dreptate. Normal ar fi fost ca acest lucru sa se fi rezolvat prin alegeri anticipate. Ati fi scapat si dvs. de ceea ce presedintele Basescu numeste formula “imorala”. Dar alegeri anticipate atunci cand trebuia. Nu acum, pentru ca acum nu se stie care va fi rezultatul. Orice guvernare se uzeaza. Raspunderea o poarta d-l Tariceanu, pentru ca pur si simplu i-a fost frica, asta este adevarul. Si nu numai lui, ci si parlamentarilor, ca stau 4 ani bine mersi in scaun.
Noi am incercat, prin aceasta Coalitie pentru un Parlament Curat, sa mai purificam clasa politica. Rezultatele au fost, cel putin dupa mine, nemultumitoare. Partidul care a tinut cel mai mult seama de observatiile noastre a fost PD, PNL mai putin. D-le Diaconescu, ati spus ca veti tine seama de aceasta lista, si n-ati schimbat pe nimeni. Noi am fost total nepolitici, am pus pe lista si de la UDMR, si de la liberali, si de la PSD, am pus de la toate partidele.
C. Diaconescu: 43 de nume au fost scoase de pe liste: Trita Fanita, Culita Tarata si altii care voiau sa candideze. Au mai ramas si altii, sunt de acord. Va rog sa aveti in vedere ca eram foarte aproape de alegeri. Trebuia ca acest demers sa fie rezolvat cu o luna inainte de alegeri, ceea ce crea o anumita dificultate si presiune pe un sistem intern. Aici imi permiteti sa adresez o intrebare: ati promis atunci ca veti face si ulterior un alt demers “pentru un Guvern si un Parlament curat”. Asa am discutat cu Alina Mungiu in acel moment. Unde este demersul dvs. acum? Nu mai este util?
S. Radulescu Zoner: Este un proiect care nu s-a incheiat, este in curs.
M. Geoana: Actuala clasa politica trebuie sa fie compatibila cu dezideratul de modernizare accelerata a tarii. Cand am spus “revolutia binelui”, poate ca am folosit o formula mai maniheista si mai puternica, dar am facut-o din dorinta de schimbare radicala si in clasa politica, si in functionarea statului, si in modul de a face politica publica, si in modul de a raspunde in fata cetateanului. Este un crez care ma anima si pe care nu am sa-l abandonez decat daca abandonez politica. Am propus votul uninominal ca modalitate de spargere a buboiului care s-a format in 15 ani, de toate culorile. Poate in PSD mai mult decat la altii, pentru ca a fost mai mult la guvernare. Nu am facut aceasta propunere mai radicala de schimbare a politicului romanesc pentru a ascunde tarele PSD. Si noi facem parte din aceasta clasa politica, cu pacatele si limitele sale. Cristian Diaconescu are dreptate: daca si tinerii care vin in politica se naravesc dupa apucaturile balcanico-orientalo-comuniste corupte pe care le avem de mai mult timp, condamnam Romania sa fie o tara de mana a treia, chiar daca intram in Europa. Iar lucrul acesta ma motiveaza, dar ma si frustreaza in egala masura.
Pentru un Parlament eficient
Radu Filipescu (presedintele CA al GDS): Interesul nostru este sa avem un Parlament eficient in bune si mai putin eficient in rele. Noi am militat pentru un Parlament curat si la nivelul parlamentarilor am avut niste pretentii. Atunci, e normal ca la nivelul unui presedinte de Camera sau de Senat sa avem niste pretentii mai mari. Cand, la un moment dat, am auzit ca, in candidaturile care existau acum o saptamana, pe langa d-na Musca era altcineva favorit, am fost de-a dreptul ingroziti. Acum e o propunere mai acceptabila. Dar avem o nemultumire fata de PNL pentru ca, fata de cei care au tras partidul in fata in campania electorala si ce echipa se profileaza acum, apare o diferenta care se accentueaza. Cred ca e normal ca in cadrul partidelor sa existe un oarecare consens cu optiunea publica sau cu optiunea din perioada electorala. E in interesul PNL ca partid sa-si promoveze oameni care au popularitate. Sau interesul de grup din partid ajunge sa fie mai mare ca interesul partidului in sine?
Constantin Volanschi (PNL): Vreau sa pun o intrebare d-lui presedinte Geoana. Dansul s-a aratat foarte ingrijorat de faptul ca se va crea un precedent prin schimbarea celor doi presedinti de la Parlament. Sa presupunem ca schimbarea are loc si ca, ulterior, PSD reuseste sa faca o noua majoritate in actualul Parlament. Va lupta PSD pentru stabilitate parlamentara, ca acesti doi noi presedinti sa fie pastrati, sau in momentul acela va profita de ocazie si va zice “s-a creat precedentul, avem posibilitatea sa alegem noi presedinti, ii alegem”?
M. Geoana: Din pacate, in politica romaneasca regimul precedentului functioneaza. Tentatia va exista, pentru ca am schimbat regula jocului. Vorbesc in nume propriu si spun ca, daca se aproba aceasta modificare de regulament si Curtea Constitutionala, care va fi sesizata, va spune ca este constitutionala, in clipa respectiva toate partidele politice, inclusiv PSD, intra intr-o noua logica.
A consemnat Razvan Braileanu
