Pe aceeași temă
Curtea Constitutionala a decis ca presedintele poate fi demis de majoritatea celor care voteaza la referendum, iar hotararea Curtii Constitutionale din 3 mai se aplica si referendumului din 19 mai. Schimbarea regulilor dupa care poate fi demis presedintele nu incalca Ghidul de organizare a referendumului adoptat de Comisia de la Venetia la 8 noiembrie 2006? in textul Comisiei se spune clar: regulile fundamentale ale Legii referendumului nu trebuie amendate cu cel putin un an inainte de referendum.
Cu siguranta, asistam la ignorarea recomandarilor de buna practica pe care Consiliul Europei si Comisia de la Venetia le-au propus intre 2005 si 2007. Chiar daca e vorba de recomandari, nu de formule imperative, buna practica a democratiei participative ar fi trebuit sa nu ne lase indiferenti. Daca in Romania unii mizeaza pe suveranism si schimba regulile jocului, nu inseamna ca lucrurile merg in directia buna.
Modificarea regulilor jocului in timpul jocului este foarte periculoasa. in primul rand, se creeaza precedente ce pot avea consecinte pe termen mediu sau lung. Mai ales ca totul se intampla pe o scena politica puternic personalizata, unde partidele, in lipsa mesajelor structurate ideologic sau a proiectelor, mizeaza totul pe personalitati, putem anticipa ca alegerile europene, locale si parlamentare ce urmeaza pot aduce si alte surprize de acest gen. in fond, regulile dupa care se organizeaza alegerile nu s-au schimbat, desi OSCE, prin ODHIR, cerea inca din februarie 2005 ca Legea electorala sa se modifice mai ales in ceea ce priveste organizarea alegerilor. Revenind insa la intrebare, intr-un moment in care amatorismul si voluntarismul au ajuns la apogeu in viata politica romaneasca, presiunile asupra Curtii Constitutionale au transformat aceasta institutie intr-o reduta vulnerabila in fata injonctiunilor din partea partidelor, a grupurilor de interese sau mass-media. Or, rolul CC era tocmai acela de a asigura buna functionare a sistemului institutional si autoritatea statului de drept. Prin inconsecventele sale, CC nu reuseste acest lucru, prestigiul sau in fata opiniei publice romanesti fiind in cadere libera.
Regula majoritatii simple a celor prezenti la referendumul pentru demiterea presedintelui ar trebui extinsa si la referendumul pentru vot uninominal, la cel pentru modificarea Constitutiei?
Conform hotararii CC, nu. CC a creat un precedent periculos si prin aceea ca a facut o modificare referitoare la un singur tip de referendum, si anume, la cel privind demiterea presedintelui. Aceasta modificare nu se aplica celorlalte referendumuri. Spre exemplu, pentru demiterea primarului, este in continuare nevoie de jumatate din numarul celor inscrisi pe listele electorale.
Sistemul constitutional - gandit pentru a proteja grupurile de la putere
Dar urmatorii presedinti, peste 10-20 ani, vor putea fi si ei demisi tot cu majoritatea simpla, a celor prezenti la vot.
E foarte adevarat, insa ma astept ca aceste reguli sa se schimbe in perioada urmatoare. Inevitabil, sistemul constitutional din Romania va cunoaste o reforma structurala. in 1990-1991 intregul sistem constitutional a fost gandit pentru a asigura protectia grupurilor politice si economice ce dominau inceputul tranzitiei. La sfarsitul tranzitiei, aceste grupuri isi vad pozitiile periclitate si incearca sa se protejeze abuzand de cadrul constitutional. Art. 95 din Constitutie, privind suspendarea presedintelui, este o dovada vie a faptului ca atunci, in 1991, problema controlului institutiilor era esentiala. Principiul suspendarii presedintelui nu este cunoscut in Europa. Aici apare o confuzie importanta pe care multi occidentali nu o pot intelege. in Constitutia Romaniei avem doua articole referitoare la inlaturarea presedintelui, art. 95, privind suspendarea presedintelui, cu majoritatea voturilor parlamentarilor, si art. 96 despre punerea sub acuzare a presedintelui, care se realizeaza cu doua treimi din voturi. Suspendarea este expresia unui vot politic. Punerea sub acuzare presupune deja o actiune juridica. Or, traducerea in limba engleza a suspendarii se face prin cuvantul empeachement, care inseamna punere sub acuzare, iar nu suspendare. Si cum occidentalii nu cunosc procedura suspendarii, cei mai multi cred ca in Romania presedintele a fost pus sub acuzare.
Exista o singura tara in Europa unde se practica un sistem apropiat de cel din Romania - este vorba de Austria -, dar acolo demiterea presedintelui, iar nu suspendarea, se realizeaza in doua trepte: este inceputa de parlament si continuata de natiune prin referendum. Doar ca in Austria demiterea se realizeaza cu votul a doua treimi, iar daca presedintele nu este demis de cetateni prin referendum, atunci parlamentul este dizolvat de drept, iar presedintele primeste un mandat prezidential integral, pentru a-si putea asigura majoritatea parlamentara si a-si pune viziunea politica in practica. Austriecii plecau, in 1919, atunci cand si-au redactat Constitutia, de la premisa ca un conflict intre institutii, intre parlament si presedinte, este oricand posibil. Or, Austria este o pioniera a viziunii semiprezidentiale. Republica de la Weimar si cea austriaca de dupa primul razboi mondial au fost exemple de regimuri semiprezidentiale, in care presedintele, ales de popor, exercita functii politice reale, in primul rand mediind intre natiune si institutii. Sa nu uitam ca statul de drept, in viziunea creatorului sau, Hans Kelsen, un jurist austriac care a fost si primul presedinte al CC austriece dupa 1919, presupunea tocmai limitarea omnipotentei parlamentare. Secolul al XIX-lea a fost dominat de un parlamentarism exacerbat, care a adus de multe ori societatile in pragul crizei. Rolul presedintelui, intr-un regim semiprezidential, este de a asigura, prin instrumente importante, cum este referendumul, o relatie directa cu poporul. Tocmai de aceea, modelul austriac ne explica foarte clar care sunt mizele unei batalii cum este cea care se duce acum la noi.
Referendumul: singura parghie pe care o mai are presedintele
Ati invocat modelul Constitutiei austriece. Sistemul politic romanesc s-a inspirat din modelul austriac?
Constitutia austriaca nu a fost un model pentru cea romaneasca, asa cum nici cea franceza a Republicii a V-a nu a avut o prea mare influenta. Constitutia din 1991 a fost un compromis in interesul nomenclaturii aflate la putere si dupa 1990, situatie care poate fi identificata si in alte state foste comuniste. Un exemplu convingator: la noi, presedintele poate fi suspendat de o majoritate politica ad-hoc. Or, in regimurile politice in care seful statului este ales de catre popor, opozitia nu poate abuza de procedurile constitutionale pentru a-l pune pe presedinte, pe seful statului deci, intr-o situatie devaforabila oricand. Diferenta intre seful statului si seful de guvern este esentiala. Sefii de guvern pot fi inlaturati, dar statul trebuie sa functioneze. Iar seful statului nu reprezinta doar o fractiune a poporului, ci intreaga natiune. Continuitatea sa la putere asigura buna functionare a institutiilor. Si asta chiar daca este, totodata, purtatorul unor valori politice. in acest punct, diferenta dintre Romania si Austria este radicala. Poate si pentru ca in Constitutia austriaca este prevazuta dizolvarea de drept a parlamentului, presedintii acestei tari nu au fost demisi.
Prevedere care nu exista in Constitutia Romaniei. Ceea ce blocheaza rezolvarea crizei, in cazul revenirii lui Traian Basescu la Cotroceni. El nu poate dizolva parlamentul si provoca alegeri anticipate.
Mai mult decat atat. Trebuie sa spunem ca dizolvarea parlamentului este o formula practicata chiar in regimurile parlamentare. in cazul unei crize, este nevoie de un arbitraj, iar singurii care il pot asigura sunt cetatenii, alegerile anticipate fiind convocate de seful statului. Or, in Romania, presedintele nu are posibilitatea reala de a dizolva parlamentul. De pilda, presedintii Italiei si Cehiei, republici parlamentare, pot dizolva parlamentul.
in Romania criza politica a afectat deja credibilitatea institutiilor. Pozitia lor sociala, politica, simbolica a fost grav afectata. Faptul ca unele grupuri politice au considerat ca oportun sa atace institutia prezidentiala tine de context, numai ca totul risca sa devina o obisnuinta. Exemplul lituanian, des invocat, este riscant. Pe de o parte, pentru ca in Lituania presedintele a fost pus sub acuzare, pe de alta parte, pentru ca in Lituania era vorba despre un presedinte mai degraba promoscovit decat prooccidental, chiar proamerican, cum e considerat Traian Basescu. Pe de alta parte, cei care vizeaza demiterea lui Traian Basescu insista asupra tendintelor sale autoritariste. Desi Traian Basescu a facut enorm de multe erori, punand de multe ori in discutie echilibre politice sau institutionale, situatia politica romaneasca trebuie pusa in context european. Or, crede cineva ca este posibil ca Romania sa devina un stat autoritar in interiorul UE?
Cum si cand o sa iasa Romania din aceasta criza politica?
Romania nu poate spera la o rezolvare rapida a crizei actuale. Fie ca e demis presedintele, fie ca nu, solutia va depinde de incheierea ciclului electoral 2007-2009 si de modificarea Constitutiei.
Dar ce-ar putea sa faca Traian Basescu, dupa ce se intoarce la Cotroceni? Ce parghii mai are el?
Are o singura parghie importanta: referendumul. Pana in 2007, referendumul nu putea fi utilizat de presedinte. Legea 3/2000, initiata in 1997 de un grup de parlamentari PSD in frunte cu Adrian Nastase, O. Cozmanca, Ion Predescu, Axinte Gaspar, ca sa dau exemplu si doi dintre judecatorii actuali ai CC, limita exercitarea dreptului de convocare a referendumului de interes national. in vara lui 2006, CC a constatat ca acele prevederi din Legea referendumului care limitau atributiile prezidentiale erau neconstitutionale. Ne putem astepta deci ca, dupa ce va reveni la Cotroceni in urma unui vot popular, Traian Basescu sa incerce sa utilizeze aceasta parghie, singura pe care o are. Este insa vorba de un instrument riscant. Abuzul de referendum poate afecta, de asemenea, echilibrele institutionale. Recomandarea Consiliului Europei din 2005 specifica faptul ca referendumul este un complement al democratiei parlamentare, iar nu un inlocuitor al acesteia. Or, conflictul actual din Romania a pus parlamentul intr-o situatie defavorabila. Deja increderea in parlament a atins cele mai mici cote. Si cum, in Romania, structurile societale si civice nu sunt consolidate, iar democratia nu este populara, exista riscul ca prabusirea parlamentarismului sa nu poata fi compensata de alte forme de democratie. Dupa 17 ani nu putem vorbi despre democratie consolidata. Anii tranzitiei n-au fost ani de democratie triumfala, ci de mimare a democratiei. Iata de ce partidele politice risca mai mult decat viitorul lor atunci cand se joaca cu formule atipice, precum demiterea presedintelui.
Cred ca in Romania problema separatiei reale a puterilor in stat este inca de actualitate. Sursa confuzei este chiar in Constitutie . Abia in 2003, in art. 1, a fost introdus principiul separatiei puterilor in stat, dar in restul Constitutiei principiul de organizare institutionala este cel al autoritatilor publice. Pentru initiatorii Constitutiei din 1991, intregul sistem institutional romanesc se subordoneaza conducerii politice. Chiar si in timpul discutiilor privind reforma Constitutiei, din 2002-2003, existau inca politicieni care sustineau ca principiul separatiei puterilor in stat este desuet. Adrian Nastase afirmase in mai multe randuri ca acest principiu isi avea rolul sau in sec. al XVIII-lea, dar nu mai are nici o semnificatie in sec. al XXI-lea. Or, principiul separatiei puterilor in stat este esential pentru a-i proteja pe cetateni. Pentru ca, atata vreme cat puterile se controleaza si se supravegheaza reciproc, cetatenii pot spera ca spatiul lor de libertate individuala sa nu fie incalcat de catre autoritati. Or, daca sistemul autoritatilor publice din Romania se subordoneaza unei comenzi politice, sansele democratiei scad. Este esential sa facem astfel incat institutiile sa ne incalce cat mai putin libertatea, sa facem astfel incat conducatorii sa ne faca cat mai putin rau si pentru aceasta separatia reala a puterilor in stat este fundamentala.
Nu poti sa faci reforma doar prin referendum, asta e limpede. Tot la parlament ajungi.
Nu ne putem imagina ca parlamentarii, partidele politice pot intra intr-o relatie de opozitie cu societatea. Nu pot risca acest lucru. Iar cand vorbim de reforma Constitutiei, nu ne referim numai la o modificare a raporturilor institutionale intr-un sens sau altul. Vorbim de fapt despre o noua filozofie constitutionala, in care separatia puterilor in stat sa functioneze in mod real, iar controlul public sa poata fi asigurat prin referendumul de initiativa cetateneasca, inclusiv prin referendum abrogativ, astfel incat, atunci cand parlamentul, spre exemplu, din diferite motive, merge pe o varianta legislativa care nu este agreata de cetateni, aceasta sa poata fi respinsa de un referendum. Sa nu uitam: Constitutia Romaniei prevede deja ca suveranitatea este asigurata de natiune prin referendum sau prin parlament. Deci avem posibilitatea de a utiliza referendumul ca forma de exprimare a suveranitatii nationale. Sa dam acestui articol constitutional un continut real. in felul acesta, temerea despre care discutam nu va mai exista.
Ingrijorari privind posibile fraude electorale
Sunt motive intemeiate sa ne temem ca rezultatul acestui referendum din 19 mai ar putea fi viciat?
Cata vreme nimic nu s-a schimbat in organizarea alegerilor in Romania, din 1990 incoace, putem spune ca orice se poate intampla. Votul multiplu este in continuare posibil. Iar votul multiplu poate duce la o frauda de 3-5%.
Parlamentul nu a modificat Legea electorala. Cartea de alegator nu a fost distribuita. Cartea de identitate, pe care majoritatea alegatorilor o folosesc, nu asigura nici pe departe siguranta votului. Timbrul autocolant poate fi usor dezlipit. Or, neexistand o centralizare informatica a datelor, nu putem verifica daca cineva voteaza in mai multe sectii de vot. Listele suplimentare functioneaza in continuare. Urna mobila, de asemenea. Spre deosebire de ce se intampla in majoritatea statelor cu democratie avansata, romanii pot vota in orice sectie de votare de pe teritoriul tarii. Asta poate permite un oarecare nivel al fraudei. Cand confruntarea politica este atat de dura, cum este cea actuala din Romania, ne putem imagina ca unii, nu neaparat conducerile partidelor, dar unii, la nivel local, ar putea fi tentati sa foloseasca diferite metode, fie votul multiplu, fie stimularea si conditionarea administrativa a votului, spre exemplu, prin ajutoare sociale.
E normal ca in comisiile sectiilor de votare la referendum sa avem reprezentanti ai partidelor? Stim ca in marea lor majoritate partidele militeaza pentru demiterea presedintelui.
Peste tot in lume reprezentantii partidelor sunt prezenti in birourile sectiilor de votare si asista la numararea voturilor. in unele tari insa, pentru ca problema fraudarii alegerilor nu este doar romaneasca, orice cetatean interesat poate asista la procesul de numarare a voturilor. in Romania, pentru referendumul de acum, Asociatia Pro Democratia a intampinat unele probleme. Initial, BEC a refuzat sa acrediteze observatori independenti, considerand ca nu exista prevederi legale in acest sens. Apoi, a revenit, asa ca asociatiile pot observa alegerile, iar observatorii urmeaza sa fie acreditati la nivel national de catre BEC.
Pro Democratia va observa aceste alegeri?
Pro Democratia are in continuare unele rezerve referitoare la posibilitatea votului multiplu. Speram ca guvernul si Ministerul de Interne sa faca toate eforturile, astfel incat in saptamana care urmeaza sa fie gasita o solutie pentru descurajarea votului multiplu. in acelasi timp, APD a inceput deja recrutarea de observatori, iar la 19 mai, daca nimic grav nu se intampla, vom fi in cat mai multe sectii de votare din tara.
Si din strainatate?
Si din strainatate, in masura in care vor exista voluntari.
Totusi, nu e o naivitate sa sperati ca acest guvern va fi un arbitru corect si va asista neutru la desfasurarea referendumului, cata vreme premierul a facut declaratii publice pentru demiterea presedintelui?
Cred ca a fost o eroare din partea primului ministru ca s-a pronuntat in aceasta calitate impotriva presedintelui Basescu. O putea face in calitate de presedinte al PNL, desi probabil ar fi fost de dorit ca altcineva din PNL - s-a si intamplat acest lucru de multe ori - sa-si asume acest rol. Pentru ca guvernul asigura de fapt organizarea referendumului. Orice banuiala in ceea ce priveste proasta organizare a alegerilor merge spre guvern, si nu spre presedintele republicii, care nu are nici un fel de atributii din acest punct de vedere si mai este si suspendat pe deasupra. Insa, trebuie sa plecam totdeauna de la prezumtia de corectitudine si bunacredinta. Noi speram ca exista un interes real al Guvernului Romaniei ca acest referendum sa se desfasoare corect. Tocmai de aceea, am trimis primului ministru o scrisoare prin care solicitam rezolvarea problemei votului multiplu si asteptam cat mai repede o reactie din partea MI in acest sens.
De pilda, nu va este teama de initiative, precum cea a PIN de a se constitui intr-o politie electorala, cata vreme liderul PIN nu poate fi banuit de neutralitate, este un combatant dintre cei mai cunoscuti si inversunati pe frontul anti-Basescu?
E bine ca toti cei interesati sa poata observa alegerile. Suspiciuni au existat in Franta, in SUA, in Italia, ca sa dau cateva exemple recente. in schimb, calitatea observarii depinde foarte mult de buna-credinta a celor care observa alegerile si de experienta lor ca observatori. Ca urmare, faptul ca PIN va observa alegerile nu mi se pare periculos, cu un singur amendament, ca aceasta observare sa stea sub semnul bunei-credinte. Cu cat observam mai multi alegerile, cu atat mai mult transparenta este asigurata. Si, din pacate, nu sunt prea multe organizatiile capabile sa mobilizeze observatori in momentul de fata.
Pro Democratia cati observatori va avea? Veti acoperi toate sectiile?
Pro Democratia , niciodata in istoria sa, nu a reusit sa acopere toate sectiile din Romania. Sunt 17.500 sectii de votare. Noi nu putem asigura decat cateva mii de observatori. Pe de alta parte, avand posibilitatea de a forma echipe mobile, vom incerca si astfel sa acoperim un numar cat mai mare de sectii. in 2004, misiunea de observare a Pro Democratia a fost un succes pentru ca ne-am orientat spre un anume gen de sectii, sectiile rurale. Ceva asemanator vom incerca si la referendumul din 2007. Dar acest referendum a venit oarecum surprinzator, asa ca misiunea de observare n-a putut fi pregatita din timp, cum se intampla cu alegerile la termen. Acum, a trebuit sa ne acomodam pe parcurs si speram ca voluntarii pentru observarea referendumului sa fie suficienti pentru a avea o imagine concludenta asupra modului in care se va desfasura referendumul.
Au fost dezbateri aprinse in legatura cu desfasurarea referendumului pentru romanii din strainatate. Este o miza atat de mare?
Problema observarii alegerilor in strainatate nu va fi rezolvata decat atunci cand se va introduce in legea electorala principiul votului prin corespondenta sau al votului prin procura. Niciodata statul roman nu va putea organiza atat de multe sectii de votare in strainatate incat toti romanii care sunt plecati sa poata participa la vot. O sectie de votare la care voteaza mai mult de 1.500 de cetateni este nerealista. Or, daca romanii plecati in strainatate sunt un milion si jumatate-doua milioane, rezulta o nevoie de aprope 600 de sectii de votare, mult peste posibilitatile statului roman. Din pacate, parlamentarii din comisia pentru Legea electorala nu accepta ideea votului prin corespondenta sau a votului prin procura. Poate si din cauza viciilor de organizare in Romania, votul din strainatate n-a fost niciodata important. La al doilea tur al alegerilor din 2004 abia daca au votat 35.000 de romani din strainatate. Ganditi-va ce spirit civic ar trebui sa aiba un roman ca sa se deplaseze sute de km spre sectia consulara si sa-si petreaca toata ziua asteptand sa-i vina randul sa voteze. Cred ca e nevoie de o reforma radicala si aici. Este dreptul cetatenilor romani, oriunde s-ar afla, de a participa la viata tarii lor. Iar solutiile nu lipsesc. in afara celor enumerate, ar mai fi si votul electronic. Dar toate aceste solutii se lovesc de rezistenta unor politicieni. Si chiar exista bune exemple. Sunt tari foste comuniste care au experimentat cu succes votul electronic. Noi nici macar nu incercam sa cream un pilot pentru alegerile europene sau pentru cele locale din 2008. in Romania, rezervele fata de votul electronic au in vedere posibilitatea fraudarii alegerilor. Doar ca, la noi, fraudele se realizeaza prin sistemul curent si pot fi mult mai greu detectate decat in sistemul electronic.
Interviu realizat de Armand Gosu
6 mai 2007
