Pe aceeași temă
Marti, 9 mai, la sediul GDS a avut loc masa rotunda cu tema Lupta anticoruptie: mai exista vointa politica?, moderata de Alexandru Lazescu. La discutii au participat ministrul Justitiei, Monica Macovei, reprezentanti ai partidelor politice si ai ONG-urilor, jurnalisti.
Prezentam in continuare fragmente din dezbatere.
Fragilitatea majoritatii politice
Monica Macovei (ministrul Justitiei): Majoritatea politica pentru sustinerea masurilor anticoruptie este astazi o problema in Romania si exista riscul ca, dupa data aderarii, sa fie o problema si mai mare decat astazi. Eu sunt intrebata de toate delegatiile parlamentare din statele membre care vin in Romania ce se va intampla dupa data aderarii, ce garantii avem ca va continua sa existe vointa politica pentru mentinerea a ceea ce s-a facut si pentru mersul inainte, pentru ca, evident, nu am terminat treaba. Este, deci, o problema pe care si-o pun si statele membre care au de ratificat Tratatul si, evident, si CE. Discutand de vointa politica, care se exprima in parlament, pana la urma am reusit sa trecem proiectele legislative, dar nu pe toate. Au fost momente cu coborasuri, cu o prapastie, cum a fost caderea Ordonantei DNA in Senat, dar, pana la urma, s-a rezolvat. Au fost si alte momente proaste, totusi, dupa discutii, dupa negocieri, ele se rezolva. Nu ma asteptam sa fie atat de dificil, pentru ca, in mod naiv poate, am crezut ca toate partidele vor sa se implice in lupta impotriva coruptiei. Acum mai aud glasuri ca poate exageram cu atata lupta impotriva coruptiei si cu atatea masuri, ca sunt prea multe. E suficient ce avem. Deci exista semne proaste, dar nu le-as generaliza, pentru ca, iata, repet, si atunci cand am avut momente de soc in raport cu majoritatea politica din parlament, pana la urma am castigat, in sensul ca am reusit sa promovam aceste masuri. Mai avem in parlament Legea finantarii partidelor politice si o sa vina cat de curand Legea privind Agentia de Integritate pentru Controlul Averilor, dar si alte masuri legislative, pe care as putea sa le denumesc anticoruptie. Desigur, avem si grija sa pastram ce am obtinut. Si aici m-as referi, semnaland ca pericol, la initiativa d-lui senator Frunda de modificare a normelor care reglementeaza procedura de numire si revocare a conducatorilor la nivel de Parchet General, inclusiv a procurorului-sef al DNA. Foarte pe scurt, acest sistem a fost introdus prin modificarile legislative din 2005. In practica, am inlocuit conducerea PNA, pe d-l Amarie si trupa dansului, cu conducerea de astazi, iar acest lucru l-am facut intr-un mod transparent, televiziunile transmitand in direct chiar intervievarea noilor candidati. Lucrurile merg bine. Or, cand ceva merge bine, n-ai nici un motiv sa-l schimbi, decat daca vrei sa nu mai mearga bine. Brusc, oamenii politici au devenit interesati in schimbarea acestei proceduri, care pana acum a mers bine si care a fost laudata in Raportul Comisiei din octombrie 2005. Am sa va redau o scena din Senat, cand se discuta iarasi de formarea unui grup de lucru ca sa vedem daca trebuie schimbate normele respective. Am spus ca oricum e nevoie de dezbatere publica in aceasta chestiune, sa nu se faca pe la spate. In acest context, d-l Verestóy ma bate pe spate si-mi spune: "lasa ca schimbam procedura de numire si revocare, se duce la CSM". E parlamentar, poate sa initieze orice proiect de lege, dar imi pun si eu un semn de intrebare: de cand a devenit d-l Verestóy, care nu e jurist, atat de doritor in a se implica in reforma justitiei? Si de unde atata pricepere ca sa aiba atributul numirii procurorului-sef al DNA? Pot fi date si alte exemple. Deci, exista un pericol sa se faca pasi inapoi si exista un pericol sa nu se faca pasii inainte pe care ii vrem cu totii. Eu imi pastrez felul de a fi, si anume, vorbesc numai despre ce e prost. Sigur, sunt si aspecte unde lucrurile merg bine, inclusiv prin vointa parlamentara. Ultimul Raport de monitorizare pe coruptie din martie 2006 al unui expert trimis de CE constata o evolutie si analizeaza activitatea DNA comparativ cu cea a PNA si chiar spune ca ce a facut DNA in 7 luni nu a facut PNA in intreaga lui existenta de 3 ani. Critica majora pe care Raportul o aduce Romaniei in materie de coruptie este fragilitatea: "fragilitatea majoritatii politice", vazuta ca fiind o problema astazi, si cu atat mai mult dupa data aderarii. Deci, practic, evaluatorii europeni au ajuns la aceeasi concluzie ca si societatea romaneasca, care a inceput sa simta in ultimele luni, cum si eu am inceput sa simt, tot in ultimele luni, aceasta fragilitate a majoritatii politice.
Alexandru Lazescu (GDS): Credeti ca lucrurile pe care le-ati inceput sunt suficient de inaintate ca sa mai poata fi intoarse?
M. Macovei: As spune ca procesul este ireversibil, dar exista pericolul ca el sa mearga mai greoi. Eu am incercat sa-l accelerez foarte mult in anul care a trecut. Ar putea sa nu fie ireversibil, daca intervine politicul in mod brutal in acest proces. De exemplu, daca se schimba un cadru legislativ ca sa se schimbe oameni care acum lucreaza absolut independent, procesul ar fi ireversibil. Ma refer la DNA. Deodata, toti oamenii politici s-au trezit cu o institutie, a Parchetului, necontrolata. Afla din ziar. Si probabil ca asta a creat un soc si o premiera in Romania. Deci, daca oamenii politici nu intervin in mod brutal, nu vad de ce sa nu fie ireversibil. Dar, repet, s-ar putea sa fie mai greoi si cu poticniri mai multe.
Victor Alistar (Transparency International): E limpede ca, probabil, ponderea luptei anticoruptie se va diminua, pentru ca nu va mai fi interes, nu va mai fi presiunea opiniei publice fata de ratarea unui obiectiv care a fost atat de bine mediatizat. Ati vorbit de proces, daca poate fi ireversibil si ati spus-o limpede ca doar in situatii exceptionale. Sunt atatea organizatii pe zona justitie si afaceri interne, incat in mod sigur vor reactiona. Si poate vom invata sa folosim un alt instrument pentru integrare europeana, si anume, votul la alegeri. Trebuie sa contabilizam cu foarte mare atentie ce anume se intampla in actiunea politica a parlamentarilor respectivi. Presiunea publica trebuie sa aiba in spate si elemente de motivatie a celui pe care incerci sa-l monitorizezi. Referitor la stabilitatea institutionala din acest moment, da, in principiu exista. S-au castigat niste lucruri la nivel de act normativ, dar o reforma pune in practica proceduri interne. Or, aici mai sunt lucruri de facut. Din punctul de vedere al felului cum sunt asezate institutiile, noi am spus limpede ca nu necesita schimbari legislative in ceea ce priveste DNA, chiar daca au fost discutii teoretice in 2005, cand s-a dezbatut legea DNA, asta nu inseamna ca acum e nevoie de schimbari.
Cu elefantul in casa: Raportul de tara
M. Macovei: E clar ca societatea civila va sustine lupta anticoruptie, dar problema nu e asta. Problema este ce va face clasa politica. Sigur ca, daca vor exista derapaje ale clasei politice, noi toti vom reactiona. Mai ales ca, daca te uiti la sondajele de opinie, toti romanii vor lupta anticoruptie si reforma in justitie. Problema este daca institutiile se opresc. E clar ca va exista monitorizare si ca societatea civila va reactiona. Dar ce facem ca ele sa nu se opreasca?
Andrei Cornea (GDS): Impartasesc scepticismul d-nei ministru. Mi se pare ca intr-adevar nu exista sprijin politic. Mai rau, nu mai exista sprijin politic aproape pentru nimic, in afara de acest obiectiv imediat, integrarea in 2007. Constatam in fiecare zi un razboi, o gherila inimaginabila intre principalele partide de guvernamant, asistam la scandaluri care pornesc de la cele mai marunte lucruri si care se transforma in problema politica nationala. Este aproape de neinteles pentru un om rational, cum cred ca suntem cu totii aici si sunt multi altii in tara, care vad lucrurile astea si nu inteleg pana la urma ce vor acesti politicieni si cum se gandesc ei ca vor merge mai departe. Presupunand ca se vor desparti, ce vor face in continuare? Piedicile pe care le-ati intalnit in parlament, fie ca au fost depasite sau nu - aceasta noua initiativa a d-lui Frunda sau a UDMR, sau a altora -, toate lucrurile astea arata ca, daca exista o vointa politica, ea e negativa mai degraba si ca nu se poate manifesta direct din pricina UE. Altminteri, maine n-ati mai fi ministru, asta e limpede. Intrebarea mea, adresata dvs., d-na ministru, si tuturor, este: ce-am putea face noi, societatea civila? Cum i-am putea presa pe politicieni? Ce credeti ca am putea face ca sa-i mobilizam, sa le aratam ca nu e nici in interesul lor?
Sorin Ionita (Societatea Academica Romana): Ne aflam intr-un moment in care, cum zic americanii, elefantul sta in mijlocul camerei. E pentru prima oara, din 1999, de cand am inceput negocierile de aderare, cand s-a facut un pas institutional inapoi. Raportul nostru, care era gata, cuprindea mentiunea "1 ianuarie 2007", astazi, n-o mai cuprinde. Pana acum, tras, impins, cu scandal, s-au facut pasi inainte sau s-a stat pe loc in anumite perioade. Nu cred ca a fost absorbit mesajul cu toata greutatea si importanta lui in Romania. Sunt doua iluzii pe care ni le putem face noi acum. Una ar fi ca e din cauza climatului din UE. Ceea ce e foarte adevarat, climatul e prost, dar climatul nu e altul decat cand Raportul era cum trebuie. A doua iluzie: bulgarii stau acum mai prost ca noi, dar nu mult mai prost, asa cum nici noi nu stateam mult mai prost ca ei, cand se credea ca ei sunt inaintea noastra. Finalmente, au ajuns la Bruxelles mesajele pe care noi le dam, noi din politica si noi din afara politicii, mesaje de incoerenta si ca am renuntat la un minimum de fatarnicie. Practic, "te faceai" si, "facandu-te", lucrurile erau cat de cat functionale. De 3, 4, 5 saptamani totul e pe fata. Noi am crezut ca e batut in cuie momentul mai-iunie. Si atunci au inceput atacurile pe institutii, pe DNA. Toata lumea astepta momentul mai-iunie, ca sa o lase balta cu UE. Venea vacanta de vara si ne vedeam de treburile noastre romanesti. A fost anul exceptional 2005, dar am obosit cu treburi europene si trebuia sa revenim la treburi romanesti de-adevaratelea. S-a mai intamplat ceva, cred eu, care a contat foarte tare. La sfarsitul saptamanii trecute, guvernul polonez minoritar a luat cele doua partide extremiste in guvern. Echivalentul lui Vadim si echivalentul lui Becali sunt astazi viceprim-ministru, respectiv ministru. Europa, care a inghitit cu greu Polonia, a vazut acest lucru si cred ca asta a contat foarte tare in a citi semnalele politice care veneau de la Bucuresti. Parerea mea e ca lectia foarte dura abia a inceput si ca noi vom continua sa ne mai iluzionam doua-trei saptamani. Franta si Germania au lasat ratificarea Tratatului pentru dupa Raportul din noiembrie, ceea ce inseamna ca parlamentele nationale din Franta si Germania se intalnesc in decembrie. Se poate intampla o defectiune tehnica care sa amane administrativ toata problema si sa o lase intr-un oarecare grad de suspensie. Si atunci iesim din logica asta, pe care noi o credeam foarte clara. In cel mai rau caz e 2008. In conditiile astea, in iresponsabilitatea si as zice chiar in prostia noastra, a tuturor, nu dau vina numai pe politicieni, noi am crezut ca mai-iunie este un reper. Evident ca anticoruptia a fost folosita instrumental pana acum si se vede ca mai multi au apasat cu piciorul pe frana, nu pe acceleratie.
PD o sprijina pe Monica Macovei
Cezar Preda (PD): Se spune ca exista o stabilitate politica, dar nu mai exista vointa politica. E clar ca politicienii vor fi mult mai pragmatici decat societatea civila. Ei isi fac socotelile si analizeaza: avem o majoritate care sa asigure vointa politica? Daca n-o avem, intram in alegeri. Toata lumea a spus aici ca sunt institutii ireversibile. Eu pornesc de la ce a spus d-na ministru: sunt doua-trei initiative legislative prin care lucrurile s-ar putea bloca. D-na Macovei spunea in 22: "vreau sa apar macar ce am facut pana acum". E clar ca MJ stie cel mai bine ce s-ar putea intampla in viitor. De ce PD trebuie sa sustina si lupta sa ramana acest parcurs pe care noi ni-l asumam? Pentru ca acum se da senzatia ca Monica Macovei este cam singura in lupta asta. Se mai asteapta ca si PD sa-si ia mana de pe Monica Macovei, dar e imposibil ca PD sa faca asta, pentru ca e si proiectul PD. D-na Macovei nu este membru PD si nu trebuie sa ne placa ca persoana, dar o sustinem si asumam proiectul ei. Un politician rafinat spunea ca trebuie mai multa deferenta fata de parlamentari si ma gandeam: doamne, ce ipocriti suntem cateodata! Cerem deferenta unui ministru fata de parlamentari, dar invers nu se pune problema. Cel mai mare semnal ca nu sunt probleme cu coruptia l-a dat primul ministru, in strainatate: a spus ca Romania nu mai are probleme asa de grave cu coruptia. La ora actuala exista niste lucruri care ne fac pe noi, PD, sa ne gandim ca, si daca suntem singuri impotriva tuturor, nu vom fi opriti sa-i acordam sprijinul Monicai Macovei, cel putin pana terminam acest obiectiv de a avea toata legislatia pe care o cere partenerul european.
Ana Sincai (GDS): Romania ar putea avea o problema serioasa la 1 ianuarie 2007. Fragilitatea politica e clara, cele doua partide din Alianta nu se prea inteleg. Exista un raport al celor care se ocupa direct de Romania din partea UE si noi cei de aici suntem niste naivi daca ne inchipuim ca vor tine vreodata seama de noi. Nu vor tine niciodata seama de ONG-uri, pentru ei nu exista ONG-uri, ci interese personale.
C. Preda: In lumea politica un asemenea mesaj ca DNA, Procuratura si instanta lucreaza independent - pentru ca asta a fost concluzia pe un raport al sefului DNA - produce schimbari de strategii politice majore la fiecare partid politic. Schimba viata partidelor politice in tot ce inseamna strategii de definire, de campanie si de dezvoltare. Fiindca sistemul politic romanesc nu a fost creat si nu s-a dezvoltat pe o structura de justitie independenta. Toate fortele politice se vor plia, vor face un alt demers pentru a-si promova politica si oamenii, fiindca sunt conditionari majore legate de faptul ca sunt structuri ale statului care lucreaza independent. Asta e, dupa parerea mea, esenta la toate reactiile care vor veni de acum inainte.
Exasperarea fata de coruptia mica
Christian Mititelu (Evenimentul Zilei): Populatia nu vede inca beneficiile acestei lupte impotriva coruptiei. E foarte linistitor sa vezi ministri sau fosti ministri, sau fosti premieri care sunt plimbati pe la DNA. Daca vor fi condamnati vreodata vom vedea. Important cred ca este ca sunt scosi din primul plan al vietii politice. Dar pe cetateanul de rand, care se loveste zilnic de situatia de a baga mana in buzunar ca sa rezolve probleme simple, nu-l va multumi. Lupta impotriva coruptiei nu se poate duce numai cu mijloace legislative, chiar daca s-au facut pasi foarte importanti in ultimul timp. E nevoie de o schimbare la nivelul administratiei, de practicile bune la nivelul administratiei. Nu e suficient sa schimbam legi, nu e suficient sa punem un procuror, admirabil, dar care poate fi schimbat daca va fi o schimbare de guvern, si o schimbare de guvern va fi, pentru ca tentatia de a juca din nou pentru loc continua, in ciuda experientei din perioada 1996-2000. Se vorbeste de posibilitatea unor alegeri. Si dupa alegeri ce se va intampla? As vrea, de asemenea, sa fac o completare. Nu cred ca ce se intampla acum in Polonia a influentat in vreun fel decizia sau intarzierile care s-au produs in Raportul de tara. E flatant pentru Vadim Tudor si pentru Becali sa fie comparati cu liderii celor doua partide, intr-adevar, mai extremiste, din Polonia. Polonia a fost invitata sa intre in primul val din motive istorice, din motive strategice si din motive de populatie mare pe care o are. Si noi suntem bine tratati din punctul acesta de vedere, dar nu putem conta numai pe asta. Ne costa atitudinea noastra generala, comportamentul nostru general, de la antrenorii echipelor de fotbal si jucatorii care dau cu pumnii in geamuri pana la ambasadorii pe care ii avem, pana la politicienii pe care ii avem, pana la scandalurile si certurile interminabile pentru niste nimicuri si pana la dezinteresul pe care il avem pentru ceea ce trebuie sa fie interesul national.
Codru Vrabie (Transparency International): In urma cu doi ani, exact in aceasta sala, ii spuneam d-lui ministru Blanculescu ca pentru a lupta eficient impotriva coruptiei in Romania nu e nevoie doar sa apesi pedala de acceleratie pana la maximum, pentru ca, daca nu ai decat un motor de 750 cmc, degeaba apesi pe acceleratie pana la capat, ca mai mult de 120 km pe ora tot nu scoti. Ai nevoie de un motor mare, de 3 litri jumatate, cu 6 cilindri, ca sa poti intr-adevar sa faci treaba ca lumea. Parerea mea este, apropo de lipsa asta de putinta politica, ca e lipsa de substanta in gandirea unor politici publice coerente. Mi se pare ca motorul nostru de 750 cmc a fost turat la maximum si in momentul de fata s-a calat. Ma intorc la ce inseamna vointa politica, pentru ca mi se pare ca sunt doua paliere. E un palier executiv, pe care il gasim la nivel de tehnocrati, in guvern, ministere, oameni care au idee despre cum functioneaza institutiile, care sunt procedurile, cum arata legislatia si vin si propun. Si mai e palierul celalalt, de sprijin, de tip legislativ, fie ca e vorba de parlament, fie ca e vorba de consilii judetene, locale, regionale. Si aici apare clivajul. Pentru ca tema mare a vointei politice pentru a lupta impotriva coruptiei e, pana la urma, ca exista lege, dar nu se aplica. Si, in subsidiar, cuiul lui Pepelea sau calcaiul lui Ahile al acestei lupte anticoruptie e problematica conflictelor de interese.
V. Alistar: Eu cred ca latura de preventie este cea care va face masa critica, prin urmare, masa critica europeana sa se transforme in masa critica a omului de rand. Dau un exemplu foarte scurt: avem un program de prevenire a coruptiei in licee, cu profesori pe de o parte si parinti pe de alta. Cand le-am spus profesorilor despre avertizarile de integritate si ca au mecanism, astfel ca inspectorii sa nu le ia gatul pentru ca au deschis anumite subiecte sensibile, nu auzisera de ele. Optimismul meu e impartasit de faptul ca vom invata sa abordam rational ce avem la indemana. Nu atat sa vrem sa avem un Mercedes, daca avem doar o Dacie, dar sa stim ca conducem propice acea Dacie. Daca functionarul public nu va mai putea misca, pentru ca e legea facuta, pentru ca e cineva care sa se foloseasca de mijloacele existente - dar romanii nu stiu sa le foloseasca -, atunci este limpede ca nu-i va inghiti, pentru libertatea lui si pentru bunastarea familiei lui, sefului un act ilegal intocmit. Astfel se va rupe o legatura. Si asta se face prin preventie si prin educatie si asta sta pana la urma in puterea noastra, ca ONG, ca societate civila.
Nu este nici o tragedie cand un politician isi exprima opinia
Szász Attila (UDMR): In momentul de fata avem un program comun de guvernare, si coalitia, si UDMR, si cred ca aceasta este linia pe care trebuie sa o urmam, de vreme ce am stabilit foarte clar ce avem de facut in unanimitate. S-a vorbit destul de mult despre colegii mei din UDMR, nu sunt eu nici juristul si nici avocatul dansilor, mai ales ca d-l Frunda este cel mai avizat si poate sa se descurce si singur. Eu am crezut ca vom iesi din clinciurile astea cu UDMR si credeam ca a venit timpul sa tragem concluzii. In afara de continutul acelor proiecte erau si probleme de forma si de solutie care, cred eu, pot fi gestionate foarte usor, daca intr-adevar exista disponibilitate pentru dialog. Mai ales ca demonizarea UDMR, ceea ce se intampla nu numai din partea MJ, caci atacul nu vine numai din zona aceea, ne intareste credinta ca suntem o formatiune importanta. S-a spus aici ca noi influentam, noi obstructionam, noi suntem cei care punem niste probleme. Ceea ce cred ca nu este asa, fiindca, cum bine stiti, noi avem un interes cu o nuanta ceva mai accentuata fata de integrare. Sunt de acord si cu d-na ministru ca trebuie sa ne grabim. Niciodata n-am conditionat Legea statutului minoritatilor cu integrarea Romaniei, nici in afara, nici in interiorul Romaniei. De cate ori am avut posibilitatea am spus ca cele doua lucruri nu se suprapun si noi spunem acest lucru, ca integrarea este o prioritate si pentru noi, pentru ca putem sa fim alaturi de Ungaria, e un interes special al natiunii noastre, in primul rand, si in al doilea rand este Legea minoritatilor, la care nu renuntam, este o prioritate a UDMR, ea se afla si in programul de guvernare, a fost aprobata in guvern, acum este in Camera si sper sa existe disponibilitate si acolo, apoi la Senat, pentru aprobare.
A. Cornea: Trebuie sa recunoasteti ca opinia publica luminata, nu de PRM sau aliatii lor din PSD, a fost socata de curand sa vada chiar pozitia d-lui senator Frunda, care era apreciat pentru vederile sale europene, pentru o anumita eleganta, in general, a fost printre politicienii pe care noi i-am apreciat pentru competenta, eficienta mai mult decat pe politicienii de etnie romana. Ca sa constatam acum aceste derapaje curioase care nu aveau nici o alta logica, repet, nici o alta logica, dincolo de vorbe, decat aceea de a bloca niste proiecte anticoruptie. Stim pe de alta parte ca si UDMR a fost la guvernare 10 ani. Am sa va spun foarte clar: sunteti un partid care nu ar trebui sa fie la putere. Daca nu sunteti in opozitie si nu va innoiti, nu va improspatati, veti disparea ca partid. Aveti, desigur, o pozitie aparte ca partid etnic, a fost lucrul acesta poate necesar intr-o anumita perioada, dar asta a consolidat o oligarhie, care nu s-a mai primenit. S-a ajuns intr-o situatie in care opinia publica suspecteaza ca aceste rezistente care mai apar nu se datoreaza decat dorintei de a salva niste privilegii locale, interese economice, interese legate de coruptie s.a.m.d. Despre asta este vorba. Haideti sa spunem lucrurile pe fata.
Szász Attila: Dupa parerea mea, e vorba de dreptul de a-si spune fiecare opinia si cred ca nu este nici o tragedie cand un politician, deputat sau senator, isi exprima punctul de vedere. Problema este felul in care si-l exprima si sunt de acord ca in discutia asta au fost lovituri destul de dure, atacuri nepermise, dar eu nu cred ca pozitia unui politician din UDMR, poate sa fie d-l Frunda sau oricare dintre colegii mei, este asa de tragica.
A. Cornea: Eu nu ma refer la forma.
Szász Attila: Eu ma refer in primul rand la forma.
Pericolul diluarii suportului politic
C. Preda: Sunt pentru prima oara aici si m-am gandit inainte cam cum sa abordez problema, si am vrut sa dau o turnura realista, iesita din sabloanele politice. Eu am vrut sa fiu deschis si sa spun lucrurile cum sunt in interiorul acestei teme. In ceea ce priveste profilul unui deputat sau senator, eu sunt mai nou in politica. Poate datorita societatii civile si mass-media, puteam sa-mi iau un profil de parlamentar maghiar. Iata ca demitizarea s-a produs foarte rapid si o spun tuturor. O analiza corecta arata ca erau cei mai seriosi si cei mai prezenti. Am luat si eu o analiza sa vad cine chiuleste mai mult la parlament. Sa stiti ca niciodata UDMR n-are mai mult de jumatate acolo. Deci lucrurile astea se demitizeaza. Ati spus de comportament. Iarta-ma, dar arata-mi un parlamentar PD care va afirma vreodata ca vreun ministru maghiar din Guvernul Romaniei atunci cand vorbeste e beat sau treaz. Atentie mare!
Emil Constantinescu (Actiunea Populara): D-l Preda a spus ca, in momentul in care partidele politice vor percepe ca justitia este independenta, isi vor schimba strategiile. Asta e problema. Ce a fost campania din 2004? Santaje avortate. In Romania a existat un nucleu format din nomenclatura comunista si Securitate care a construit o oligarhie, aceasta oligarhie a construit o mafie, iar aceasta mafie a generat fenomenul de mare coruptie. Daca vrem sa luptam impotriva ei, primul lucru este sa despartim marea coruptie care a jefuit tara de coruptia mica, fiindca, daca continuam sa le amestecam, inecam pestele in apa si nu se mai intelege nimic. Deocamdata, UE nu are nici o treaba cu mica coruptie din Romania si n-o intereseaza, pentru ca exista peste tot si e chiar o forma de supravietuire a populatiei. Ce inseamna marea coruptie? E semnalul care trebuie tradus in limba romana: nu puteti intra cu o oligarhie, cu un sistem oligarhic intr-un sistem european.
Brandusa Armanca (Ziua): Am avut in martie o intalnire informala mai multi ziaristi cu parlamentari europeni veniti intr-un fel de premonitorizare. Unul dintre ei ne-a spus ca, daca Monica Macovei isi da demisia, Romania nu intra in UE. Credeti ca prezenta dvs. in guvern are atata greutate pentru intrarea Romaniei in UE? Transparency International a constatat in ultimul raport o oarecare distanta intre procesul de legiferare si felul in care aceste lucruri se aplica in mod real chiar in institutiile justitiei sau de catre ele. Constatati ca exista aceasta distanta si cat o evaluati de mare? O intrebare pentru d-l Szasz Atila, care reprezinta aici UDMR. Eu stiu ca UDMR are reguli destul de stricte in partid si chiar o structura prin care poate sa judece si sa evalueze atitudinea inclusiv politica a unui membru al UDMR. Ce masuri ati luat in legatura cu dizgratioasa, insultatoarea declaratie a unuia dintre colegii dvs. la adresa ministrului Justitiei?
Szász Attila: Eu personal nu sunt de acord cu colegul meu. Am discutat si in cadrul organizatiei de partid, insa nu s-a luat nici o masura impotriva d-lui Kelemen Hunor.
M. Macovei: As vrea sa explic de ce UE insista cu precadere pe marea coruptie. Pentru ca aici este testul pe care il da justitia. Pentru ca, in principiu, telefonul suna daca procurorul cerceteaza un ministru, dar nu suna sau e mai putin probabil sa sune daca cerceteaza un functionar public. Deci, ca sa dovedim ca sistemul anticoruptie merge si ca e independenta justitia, asta este testul. Sigur ca reforma abia a inceput, n-am terminat reforma in ce priveste lupta impotriva coruptiei. Am facut niste pasi care n-au mai fost facuti si a mers bine pana acum. Evident ca exista sectoare cu mari riscuri la coruptie, cum sunt vama, politie, sanatate, invatamant, justitie, unde lucrurile ar trebui sa se miste mai rapid. In primul rand, pentru ca stim ca exista, in al doilea rand, pentru ca, iarasi, ma uit in sondaje. Daca oamenii spun ca exista un mare nivel de coruptie la vama, la justitie etc., implicit imi spun ca nu le place chestia asta, ii deranjeaza, ceea ce inseamna ca nu este asa o chestie traditional istorica de care nu o sa scapam niciodata, pentru ca ambele parti sunt de acord sa ia una dintre ele spaga. Deci, din punctul meu de vedere, e un semn bun si de sustinere faptul ca apar aceste sondaje care spun ca populatia vrea schimbarea. Distanta intre lege si aplicarea ei exista, cel putin eu o vad direct in justitie. Era de asteptat sa existe o astfel de distanta. E dezamagitor, frustrant, te asteptai sa existe o dorinta generala de schimbare si de reforma, dar m-am lamurit ca nu exista - si dvs. stiti mai de mult asta - si atunci apar aceste discrepante in timp in aplicarea legilor. Unele apar din rea-vointa, altele din incompetenta. Ati vorbit despre sustinere. Eu sunt un om practic si normal, absolut normal. Numai ca altii nu sunt normali, si atunci se creeaza aceasta diferenta. Si fac ceea ce am vrut cu totii sa se faca si ceea ce vor si asteapta oamenii. Nu vad nimic extraordinar in asta. Sustinerea politica, am inteles si eu acum, dupa un an si ceva, de ce la inceputul mandatului, ce inseamna. Mi-au spus toti ziaristii ca, daca nu esti membru al unui partid, n-o sa ai sustinere si eu nu vedeam nici o problema in asta. Dar sa stiti ca acum as spune ca e foarte bine ca nu sunt membru al nici unui partid. Nu m-a chemat nimeni niciodata la nici o sedinta de partid si nu mi-a spus nimeni sa fac asa sau altfel. Nici partidul care m-a propus, PD, si asta este foarte bine.
Radu Filipescu (GDS): Cred ca am putea intelege ca parcurgem o perioada foarte importanta, pentru ca reformele sau schimbarile care s-au facut, daca n-au o oarecare continuitate, e mult mai usor sa fie intoarse inapoi decat daca ar avea o perioada de functionare de cel putin un an.
M. Macovei: Eu am una dintre cele mai mari ingrijorari, pentru ca, din ceea ce-mi spuneau si cei de la Comisie si din statele care urmeaza sa ratifice Tratatul, au vazut de la inceput ca e posibil sa se dilueze suportul politic, odata cu momentul aderarii. Exista aceasta posibilitate, o simt si eu, e ingrijoratoare.
Text redactat de Rodica Palade
