De același autor
Franco Frattini v-a laudat, pe dvs. si pe Monica Macovei, si a asigurat ca Raportul din mai va fi favorabil Romaniei. Ce-ar mai fi de facut pana la 1 ianuarie 2007 ca sa nu avem surprize neplacute?
Sa acceleram ritmul reformelor în ceea ce priveste Ministerul Administratiei si Internelor si securizarea frontierelor. E adevarat ca am fost apreciati de d-l Frattini. Aprecierile domniei sale vin dupa nu mai putin de 4 misiuni de monitorizare, la care se adauga Raportul lui Moscovici din octombrie, care a reflectat progresele pe care Romania le-a facut în perioada de la semnarea Tratatului, decembrie 2004, pana în iunie 2005. Noi am avut mai multe misiuni de monitorizare, una foarte mare, în prima decada a lunii decembrie, cand un numar important de experti ne-au monitorizat pe frontiera. A fost d-l Cortez, din Spania, pe probleme legate de securizarea frontierei, pe politica de migratie, pe politica de vize, pe Oficiul National pentru Refugiati si pe Autoritatea pentru Straini. Rapoartele au fost extrem de pozitive si au apreciat nu numai deplina concordanta a legislatiei romanesti cu cea a statelor membre, dar si practicile la cel mai înalt nivel desfasurate de autoritatile romanesti. Ce alt exemplu trebuie dat decat modul extraordinar în care am actionat, dupa aprecierea Organizatiei Internationale pentru Migratie, în cazul celor aproape 500 de uzbeci care au fost cazati în centrul nostru de la Timisoara. Tot asa, au fost aprecieri laudative si fata de politica de vize. Nu numai ca am reusit sa obtinem un sediu corespunzator pentru Autoritatea pentru Straini – bucurestenii cunosc sediul din Baneasa –, dar în august anul acesta absolut toate consulatele romanesti vor fi legate la viza on line. De asemenea, MAI a propus si guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta prin care cetatenii statelor de pe lista pozitiva a UE nu mai au nevoie de viza pentru 90 de zile pe teritoriul romanesc. De asemenea, am aratat ca introducem în noiembrie viza cu Moldova, dar i-am rugat si pe cei de la MAE sa faca toate diligentele, astfel ca cetatenii moldoveni sa beneficieze de un tratament preferential în obtinerea acestei vize, asa cum si alte state se comporta cu cetatenii straini care au etnia statului respectiv. Toate aceste lucruri au fost foarte bine apreciate. D-l Cortez a fost chiar impresionat de faptul ca Politia de Frontiera are un grad ridicat de pregatire profesionala. Era una dintre problemele cu stegulet în Raportul comprehensiv. A venit apoi misiunea de monitorizare din ianuarie, centrata în special pe combaterea crimei organizate si pe lupta împotriva coruptiei. Si, din nou, pot sa va spun ca rapoartele au fost foarte bune. Dupa care, în februarie, am fost monitorizati pe sistemul de comunicare IT, si din nou un raport foarte bun. A urmat misiunea cea mare, ultima, din perioada 6–10 martie, care va sta la baza Raportului din 17 mai. Expertii care au fost vor prezenta rapoartele scrise Comisiei Europene în 24 martie, urmand ca noi sa avem la dispozitie doua saptamani pentru a ne spune eventualele obiectii. Trei dintre experti au fost numai pe frontiera, un expert grec pe frontiera de vest cu Ungaria, viitoarea frontiera interna, si pe cea cu Serbia, viitoarea frontiera externa, un expert francez pe viitoarea frontiera albastra, deci pe toata lungimea Dunarii si Marea Neagra. Pe granita de est a fost un finlandez. Finlanda are un renume foarte bun pe frontierele pe uscat, avand are cea mai lunga frontiera externa în acest moment a UE, 2.300 km, dupa care va urma imediat, cu o frontiera mult mai dificila, de 2.070 km, Romania. Noi împreuna cu finlandezii vom avea mai mult de jumatate dintre frontierele externe ale UE.
Dar care sunt temerile celor de la Bruxelles, ce ati constatat din contactele cu ei? Crima organizata, droguri?
Temeri nu mai au. Dar spuneau ca ministrul trebuie sa depuna un efort foarte mare sa mentina acest ritm al reformelor, inclusiv in pregatirea profesionala. Sigur ca se tem. Ganditi-va si dvs., nimeni nu are nimic împotriva migratiei legale. Migratia legala este dorita de statele UE, de majoritatea dintre ele, unele din ratiuni demografice, altele pentru o dezvoltare economica pe care n-o pot face daca nu au mana de lucru calificata. Va dau exemplul Spaniei. Spaniolul lucreaza în Germania sau în statele nordice pentru 2.000 de euro pe luna, si atunci romanii, care lucreaza nu 8 ore, ci 10 sau poate si 12 ore pe zi, pentru 700 de euro pe luna, desi sunt tot atat de calificati, în special în prelucrari mecanice, sudori, în constructii, sunt extraordinar de apreciati. Eu am discutat lucrul acesta cu presedinta regiunii Madrid. A fost încantata de faptul ca are aproape 250.000 de romani care lucreaza cu acte în regula. Si as vrea sa fac o precizare aici, pentru ca foarte usor unii colegi ai dvs. din presa dau niste cifre ametitoare: 90% dintre romani lucreaza în conditii ilegale nu stiu pe unde! Nici pe de parte nu-i adevarat. 90% lucreaza în conditii legale în statele UE. Pentru ca 70% dintre romanii care lucreaza în strainatate lucreaza în Spania si Italia. Nu avem nici o problema din acest punct de vedere, nici cu spaniolii, nici cu italienii. Deci, migratia legala este dorita. Migratia ilegala, însa, nu. Pentru ca migratia ilegala este una dintre infractiunile conexe ale terorismului. Migratia ilegala atrage dupa ea crima organizata, atrage dupa ea traficul de minori, traficul de persoane, traficul de carne vie. Uitati ce actiuni derulam chiar în aceste zile cu colegii nostri spanioli si ei apreciaza ca este cea mai mare colaborare pe care au avut-o cu o politie straina. D-l chestor Fatuloiu, seful Politiei Romane, e de cateva zile la Madrid si cred ca va sta pana luni (20 martie, n.red.). Au început arestarile în Spania si în Romania. În Spania – sute de persoane, clanul Clamparu si clanuri care s-au separat din Clamparu, acum este unul Tanase, unde e vorba de droguri. În Romania, 4,5 kg de hasis la Iasi, în urma perchezitiei de ieri (14, martie, n.red.). Deci, crima organizata adevarata. Combaterea crimei organizate este unul din punctele forte ale Romaniei. Romania a demonstrat ca are o mare capacitate de a lupta împotriva crimei organizate, rapoartele spun clar acest lucru.
Vreau sa retineti ca Interpolul apreciaza ca cea mai mare captura de droguri în Europa anul trecut a dat-o Romania. Suntem în colaborare cu Politia federala germana. La astfel de capturi nu ajungi decat printr-o colaborare internationala între ministrii de Interne, aplicarea principiului disponibilitatii, adica sa dai informatii celuilalt. Fiindca, va dati seama ca nu în fiecare TIR de marfa dai peste droguri. În primul rand ca nu poti sa cauti, pentru ca ai semnat un acord international cu UE, prin care controlezi prin sondaj, si nici nu s-ar putea fizic, pentru ca daca am controla masina cu masina, sunt 800 de TIR-uri care trec prin Vama Bors, în 3 zile vama ar ajunge la Cluj. De aceea este extrem de important schimbul de informatii, care nu se pot obtine decat daca statul respectiv are încredere în tine.
Deci traficul de droguri inteleg ca e una din temele majore.
Da. Din doua motive. Va rog sa remarcati ca Romania se afla pe ruta balcanica, în calea drogurilor: Afganistan, Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, si spre Europa Centrala si de Vest. Dar remarcam o schimbare de ruta, pentru ca polul crimei organizate din aceasta parte a Europei s-a mutat la Odessa. Odessa este la nici 200 de km de frontiera noastra. Dunarea este apa internationala. Noi va trebui sa fim extrem de atenti si de seriosi în ceea ce priveste controalele la intrare, la Sulina, în Dunare. Pentru ca pe urma n-ai ce sa mai faci, Dunarea are regim de apa internationala si transportul poate sa ajunga oriunde în Europa. De aceea, trebuie foarte mare grija pentru sistemul integrat de securizare a frontierelor romanesti. De altfel, ei l-au apreciat ca atare înca din aprilie 2005, cand l-am prezentat la Congresul politiilor de la Berlin, vorbesc de sistemul pe 4 filtre si 9 subsisteme, si noi suntem siguri ca Romania va avea cel mai performant sistem de securizare a frontierelor, ceea ce este un lucru bun. Desigur, de partea noastra este si faptul ca UE este pe cale sa defineasca sistemul Schengen II si, de asemenea, faptul ca Agentia pentru Managementul Frontierelor Externe, cu sediul la Varsovia, care practic a început sa lucreze de cateva luni, a si elaborat manualul Frontex pe baza caruia vom avea proceduri comune pe toata frontiera externa a UE, ceea ce este din nou un lucru bun.
Proiectul partidului popular
Si Monica Macovei a fost laudata de Franco Frattini, insa saptamana trecuta, dupa respingerea in parlament prin vot secret a cererii de perchezitie la Adrian Nastase, Monica Macovei lua in calcul varianta demisiei. In momentul acela am simtit ca ministrul Justitiei nu se bucura de o sustinere politica foarte puternica din partea PD. In afara de presedintele Basescu, care iese periodic si spune ca o sustine, in partid nu se intampla acelasi lucru. E o perceptie gresita?
N-as spune ca este o perceptie gresita. Poate ca nici noi nu am reusit sa transmitem foarte clar sustinerea fata de Monica Macovei, dar de fiecare data, atunci cand a fost nevoie, Biroul permanent al partidului a declarat-o oficial. De fiecare data cand se întrebau anumite segmente ale opiniei publice daca este sau nu sustinuta, noi am iesit, presedintele Boc a iesit sa declare fara nici o retinere ca are sustinerea noastra. Acum, eu i-as recomanda d-nei Macovei o prezentare a initiativelor legislative inclusiv în fata partidului care o sustine. E o problema de tact. Totdeauna castigi si poti sa-ti rezolvi o problema daca nu-i tratezi necolegial pe cei care te-au sustinut. Eu nu spun ca i-a tratat necolegial, dar a fost o anume distantare. E drept ca obtinea rezultate mai bune si în parlament daca avea un pic mai mult tact fata de parlamentari. Nu vreau sa spun ca parlamentul a procedat corect. Nici pe departe, nici Camera Deputatilor în cazul Nastase si nici Senatul în cazul ordonantei DNA. Nu au procedat corect, chiar si prin modul în care a fost organizat votul respectiv, pentru ca s-a organizat în conditiile în care o parte dintre ministri eram în misiuni oficiale de integrare si nu eram în tara. Eu eram în Grecia pe probleme de migratie si combaterea crimei organizate, cu toti ministrii din Balcani, iar Flutur era într-o sedinta asupra cotelor pentru produse în agricultura în Italia. Ar trebui sa fim anuntati cand sunt astfel de momente decisive. N-a fost organizat foarte bine votul respectiv. Ca sa revin: Monica Macovei are sustinerea noastra, dar eu am vorbit cu dansa si am spus ca mai mult tact în relatia cu colegii mei si cu parlamentul nu i-ar strica.
Ce vrea PD? Vrea sa faca un mare partid popular in Romania? Un partid proprezidential, un fel de vehicul electoral pentru Traian Basescu?
Eu observ ca Traian Basescu e un vehicul electoral pentru Alianta în general si pentru PD special. Cred ca problema se pune exact invers. Sigur ca noi dorim un mare partid popular, dar aici nu vad cine ar trebui sa se supere.
Cine s-a suparat?
Am vazut suparari si abordari un pic ofuscate...
De ce credeti ca s-au suparat?
Pentru ca, la un moment dat, inclusiv în interiorul Aliantei, raportul de forte a fost stabilit de un sondaj de opinie pe care noi nu l-am contestat. Sigur ca filialele l-au contestat, ele probabil ca stiau mai bine situatia reala din teren. Un sondaj care plecase de la aproape 2/1 în favoarea colegilor nostri. A trebuit sa avem rezultate mult mai bune decat ei la alegerile locale pentru ca acest raport sa ajunga la 1,3/1. Acum, de cateva luni, raportul s-a schimbat.
Presedintele Boc a spus: "mergem 1/1". Dar nu cred ca asta e problema. Liberalii au ripostat, au spus: e o problema de ideologie, noi avem o istorie lunga, 130 de ani de istorie in spate.
Este absolut adevarat si îi respect si pe ei, si istoria lor, dar au mai fost partide cu istorie lunga în spate, care au disparut si daca a treia oara nu intra în parlament îsi pot lua adio de la grupurile parlamentare europene, pentru ca exista o regula acolo. Ei tin cont de istorie, dar pana la un punct. Repet, îi stimez si n-am nici cea mai mica lipsa de respect pentru ei. Dar cand au remarcat, de exemplu, prin ce masura PD a fost mai putin liberal în guvernare decat ei? Eu as avea de reprosat niste masuri centraliste luate de colegi ai mei liberali. N-o fac din colegialitate. Dar daca ne uitam la niste pachete de legi, unele trecute inclusiv prin asumarea raspunderii, am vazut ca unele drepturi ale colectivitatilor locale au fost luate dintr-un condei si acum din nou Ministerul de Interne vine, printr-o ordonanta de urgenta, sa le dea înapoi.
La ce va referiti?
De exemplu, la impozitul pe terenul extravilan, care este principala sursa de venit, din pacate, pentru aproape 2.000 de comune din cele 3.200 ale tarii.
Dar d-l Orban a prezentat-o ca pe o initiativa a PNL si a spus ca vrea sa rezolve aceasta problema.
D-l Orban n-are ce rezolva. D-l Orban stia ca exista un proiect de ordonanta propus de MAI si care de 6 saptamani este la Ministerul de Finante. Deci n-avea decat, colegial, sa discute în Biroul lor permanent. Acelasi lucru l-a facut si cu Legea Politiei locale, uitand ca proiectul legii a fost prezentat primului ministru, care nu întamplator este si presedintele PNL, la 11 septembrie. Or, si aici este decizia unui ministru liberal, care a promis ca prin noul Cod Fiscal se va ridica de la 47 la 51% cota din impozitul pe venit care ramane la colectivitatile locale, altfel nu au cum sa se finanteze comunitatile locale. Guvernul Tariceanu a facut un lucru foarte bun, comparativ cu guvernul Nastase: nu vom transmite niciodata responsabilitate administrativa fara a indica sursa de finantare a acesteia. Asta înseamna descentralizare reala, nu ca din lipsa de fonduri sa transmiti spitalele, unele dintre ele, judetene sau regionale, colectivitatilor locale, care n-au bani nici pentru iluminat public. De unde bani pentru hrana bolnavilor si salariile medicilor?
Deci d-l Orban si-a amintit de o decizie luata in septembrie?
Memoria i-a jucat feste. Ca si în ultimul caz, cu cele doua legi, a Politiei locale si respectiv ordonanta de urgenta propusa de MAI, pe 6 saptamani, prin care impozitul de pe terenul extravilan sa mearga înapoi la primarii. Si de ce am propus? În buget a fost prinsa aceasta suma, este adevarat. Dar stiti care a fost gradul de colectare pe primele doua luni? 0,3%, pentru ca o boicoteaza primarii. Si e normal sa fie asa. Adica, dumneata, stat, ma obligi pe mine sa muncesc pentru dumneata si nici macar nu ma platesti? Pentru ca asta este. Si n-am spus-o cu rautate. Dar am tacut, am spus sa o fac pentru bunul mers al Aliantei. Astfel de masuri numai liberale nu sunt.
Cu PNL nu merge fuziunea. Ce faceti, colaborati cu Gigi Becali, cu Corneliu Vadim Tudor, cu Ciuhandu?
Cu Ciuhandu, presedintele partidului nostru va avea o întalnire chiar în aceasta saptamana, cred ca sambata, si mi se pare un interlocutor serios. Desigur ca vom discuta cu domnia sa. Vom discuta si conditiile în care putem sa colaboram cu partidul domniei sale. Nu pot sa va spun la ce concluzii vom ajunge. Nu vad colaborari cu alte partide de pe scena politica romaneasca.
Deci nimic altceva in afara de PPCD?
Personal, nu vad.
Nu-i prea putin pentru proiectul unui mare partid popular?
Nu, pentru ca, dupa parerea mea, cea mai mare parte a oamenilor de valoare din tara noastra nu sunt înscrisi în formatiuni politice.
Lor va veti adresa in primul rand?
În primul rand lor.
Celor care nu au facut politica pana acum si nu se simt reprezentati de partidele din actualul esichier?
Absolut.
Aveti o problema cu ideologia.
De ce?
Nu stiu daca sunteti mai populari astazi decat acum doi ani, cand erati membri în Internationala Socialista.
Ba da, suntem mai populari, pentru ca abordarea noastra fata de tot ceea ce înseamna protectia sociala este ferma în favoarea unei protectii sociale active. Abordarea noastra fata de problema nationala este mai pronuntata, absolut mai pronuntata. Si sunt lucrurile care definesc de fapt ideologia populara. Deci, din acest punct de vedere, nu avem ce sa ne reprosam. Sigur ca ramanem în favoarea unui caracter pronuntat al protectiei sociale. Noi în continuare vom fi adeptii ca statul sa...
Si spectrul partidelor populare din Europa e atat de variat!
E adevarat. In grupul popular sunt si partidele liberale.
Pe urmele PSD?
Calcati pe urmele PSD, racolati primari.
Nu vreau sa ascund realitatea. Sunt în jur de 150 de primari care n-au candidat pe listele PD si au intrat în PD în aceasta perioada de aproape 2 ani. Majoritatea dintre ei, e adevarat, au fost colegii nostri.
Asta spune si d-l Boc.
Ar fi absolut incorect, în schimb, sa nu apreciez ca si mai multi primari au intrat în PNL. Eu am prezentat lucrurile astea într-un consiliu al Aliantei. Însa sunt de acord cu dvs. si experienta politica spune ca niciodata nu-ti construiesti organizatia în acest fel. Pentru ca pana la urma oamenii tai – putini, rai, buni, cum erau – se vor simti, pe buna dreptate, parasiti, pentru ca ceilalti, fiind mai multi, avand si functii, vor prelua conducerea organizatiei. Eu cred ca trebuie o analiza mai serioasa de la organizatie la organizatie si sa spunem corect celor care n-au performat: oameni buni, nu v-ati deschis organizatia în comuna X, deci sunteti tot voi, aceiasi 2 consilieri locali, de 10 ani, mai mult n-ati putut, lasati-l pe altul. Ar fi o solutie mult mai buna decat a-l lua pe un primar în functie care sa-ti vina cu consilierii lui.
De la Ioan Rus, de la Cluj, am aflat ca au fost dati afara oameni de la Drumuri si Poduri, de la Directia Sanitara, din functii mici in administratia locala. Oamenii astia s-au dus in instanta, au inceput sa castige procesele. De ce faceti asta?
Eu am un respect fata de d-l Rus pe care l-am facut public nu o data, pentru ca am colaborat bine, în sensul în care s-a implicat si domnia sa în discutiile pe care le-am avut pentru pachetul de legi ale administratiei publice si tot ce înseamna probleme rezolvate în minister. Fara nici o retinere, domnia sa si-a folosit în continuare cunostintele în favoarea Romaniei, pana la urma, nu a mea, ca nu duc ministerul acasa. Dar aici nu pot sa fiu de acord cu domnia sa, pentru ca n-a existat om în cea mai mica functie în tara, sa nu fie membru PSD. În perioada 1 ianuarie–28 februarie 2000, schimband numele ministerelor, au schimbat din functie 11.000 de oameni. Absolut tot ce misca în tara asta, raul, ramul. Acuma, sa spui ca i-a adus d-l Cozmanca pe toti 11.000, i-a gasit pe cei mai curajosi, mai sanatosi, mai buni profesionisti – e prea mult! Pe de alta parte, între timp a început sa functioneze si e foarte bine ca functioneaza Legea 188, care ofera garantii functionarilor publici. Noi am modificat-o, în sensul ca aceste garantii sa creasca, dar, pe de alta parte, sa-i dea posibilitatea conducatorului unui serviciu deconcentrat sa ia masuri împotriva functionarului public care nu performeaza, fie ca nu poate, ca nu e pregatit, fie ca nu vrea. Pentru ca intrasem într-un sindicalism atroce. Pur si simplu, intrat în sistem, daca dormea si nu facea nimic, nu puteai lua masuri împotriva lui. Si vorbim aici de standarde de calitate ale serviciilor publice. Aici nu pot sa fiu de acord cu el.
E vorba de cei care castiga in instante.
În privinta celor care castiga în instante, hotararile judecatoresti sunt sfinte, trebuie aplicate.
Inseamna ca au fost abuzuri.
N-as vrea sa comentez toate deciziile instantelor.
Ca tot am amintit de Ioan Rus, sunt zvonuri, s-a speculat in presa ca grupul de la Cluj ar putea participa la aceasta constructie a Partidului Popular, invocandu-se tocmai relatiile foarte bune dintre dvs. si fostul ministru de Interne.
V-o spun cu toata responsabilitatea ca nu s-a pus niciodata problema în termenii astia, ca nu am avut nici în gluma o astfel de abordare. Îl respect si pe dansul, si pe d-l Dancu, si pe d-l Puscas, alti oameni cu care am discutat destul de des. Nu poti sa nu apreciezi un om care, de fiecare data cand revine dintr-o misiune din strainatate, fie ca e la Bruxelles, fie din alta capitala europeana – vorbesc aici de d-l Puscas –, îmi trimite materiale prin care spune: aici cred ca ar trebui actionat, aici cred ca ar trebui sa insisti. Nu pot decat sa apreciez astfel de oameni. Dar, una e una, alta e alta. Discutam probleme care tin doar de minister, de integrarea europeana si de reforma administratiei publice romanesti, care, dupa parerea mea, este cea mai importanta. Rapoartele de monitorizare pe administratie au fost tot mai proaste. Raportul din 2001 a fost mai prost ca cel din 2000, cel din 2002 mai prost decat cel din 2001 si cel din 2005 a fost la fel de prost ca cel din 2004. Pentru prima data în 2006 s-a înregistrat un progres în acest domeniu si atunci sigur ca discutam lucrurile astea, pentru ca nu facem o reforma nici pentru PD, nici pentru PSD, ci pentru Romania. Si de ce n-am face-o? Vom avea la dispozitie, pana în 2013, 28 de miliarde de euro. Dar acesti bani nu sunt undeva unde guvernul roman sa poata baga mana, sa ia din ei cand doreste. Ci daca vom avea programe. Noi reusim sa absorbim putin peste 40%, dupa atatia ani de programe PHARE, în cursul anului 2005. Deci, foarte putin. Grecia, membra a UE din 1981, a avut 4 planuri pe 7 ani, anul trecut a avut un grad de absorbtie de 61%. Pai, decat asa, de ce sa mai intri în Uniune? Problema este asadar de a creste capacitatea administrativa a Romaniei.
Cred in fuziunea cu PNL
Cu cine faceti reforma administrativa? Aveti oameni?
Sunt doua cai. Una: tinerii nostri, foarte bine pregatiti, sa ni-i aducem acasa. În paralel cu asta, cum au facut si spaniolii, sa apelam la firme straine pentru realizarea de proiecte, chiar daca în prima etapa vom fi acuzati ca cine stie ce interese obscure vom avea cu alte firme care sa vina sa ne învete. Sigur, contra unei parti din fondurile respective, ca în scurt timp sa avem un grad de absorbtie cat mai aproape de 100%. Sunt astfel de state: Irlanda, Spania. Cand l-am întrebat pe colegul meu irlandez, la Consiliul informal din ianuarie de la Viena, care este gradul de absorbtie a fondurilor de catre Irlanda, s-a uitat la mine ca la un extraterestru: "Cum adica cat? 100%".
Sa ne intoarcem la politica damboviteana. Daca relatiile cu PNL merg tot mai prost, va pregatiti de guvernare singuri?
Nu este posibila o guvernare singuri si nici nu ne-am pus vreodata problema aceasta.
Ministrul Barbu parca spune altceva.
D-l ministru Barbu spunea un lucru foarte corect. Ratiunea de a exista a oricarui partid e de a fi la putere. Asta a spus d-l Barbu si sunt absolut de acord cu el. Dar, în actuala conjunctura politica, noi avem un Protocol al Aliantei pe care suntem ferm decisi sa-l respectam si care deocamdata este functional pana în 2008. Daca vom gasi resursele necesare, si ar fi foarte bine si pentru noi, si pentru PNL sa reusim, vom prelungi acest Protocol.
Credeti in acest proiect comun cu PNL?
Eu mai mult decat altii, probabil, pentru ca am fost unul dintre cei care a lucrat la el din prima secunda. Eu am condus echipa PD, desemnata de d-l Traian Basescu, dupa întelegerea verbala pe care a avut-o cu d-l Stolojan, iar d-l prim-ministru Tariceanu, echipa PNL. Din primul moment, din 2003, am lucrat la primul proiect care s-a numit pana la urma "Dreptate si Adevar".
O sa candidati pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European?
Ar fi o idee buna sa candidam pe liste comune. Numai ca aici va trebui sa înteleaga toata lumea ca, daca doresti sa mananci cozonac, trebuie uneori sa mananci si paine neagra. Vom putea merge pe liste comune, dar atunci exact cum scrie în Protocol, vom respecta regulile de forta dintre cele doua partide.
D-l Boc spunea ca ar trebui o proportie noua: 1/1 pe liste.
Am propus aceasta proportie pe liste, atunci cand am propus un proiect de fuziune al PD cu PNL si spuneam atunci ca ar fi foarte corect – si cred în continuare – sa se plece de la o paritate în desemnarea conducerii initiale si pe urma sa se ajunga la vot normal, la vointa membrilor care ar urma sa constituie partidul respectiv. Dar, în acest moment, discutand de doua partide separate, discutam despre Protocolul Aliantei si atunci aplicam Protocolul Aliantei.
S-ar putea relansa proiectul fuziunii cu PNL prin implicarea lui Theodor Stolojan in conducerea PNL?
Cred în continuare în proiectul fuziunii si am remarcat ca si presedintele PNL crede în continuare, chiar daca orizontul de timp difera. Si cred de asemenea ca o implicare mai mare a d-lui Stolojan, a d-nei Mona Musca – dar, nu doresc eu sa fac regulile în PNL – ar contribui la realizarea acestui proiect, pentru ca sunt dintre cei care de la început au fost în acest proiect. Daca nu erau d-l Stolojan si d-l Basescu, acest proiect nu se realiza niciodata, si acest proiect a avut de la început ca tinta realizarea unui mare partid de centru-dreapta.
Serviciile secrete nu trebuie sa aiba competente de politie judiciara
Aveti tot felul de proiecte de legi controversate: proiectul Legii controlului averilor, despre care recent APADOR-CH a spus ca ar fi neconstitutional, Legile sigurantei nationale, neasumate de nimeni, au starnit dezbateri aprinse. Unii comentatori afirma ca Romania se indreapta spre un stat politienesc.
Nu se pune problema nici într-un fel în acest sens. Eu am fost la sedinta CSAT cand, într-adevar, s-au prezentat la o prima citire cele 6 legi si s-a spus foarte clar ca sunt ante-anteproiecte, urmand sa fie discutate de catre comisii. CSAT nu are initiativa legislativa, dar ele trebuiau scrise de cineva. Dar la noi, în Romania, se întampla foarte des ca toata lumea sa aiba ceva de spus dupa ce e scris ceva. Si eu am avut de la început obiectii fata de o serie de prevederi, am spus, de exemplu, ca nu poate un ofiter de informatii, indiferent ce argumente ar avea, sa desfasoare activitati de cercetare prealabila. Este o directiva a UE. Si am dat exemplu Directia Generala Anticoruptie din MAI, pe care am creat-o în parteneriat cu britanicii si cu spaniolii. Prin 3 legi a trebuit ca lor si nu numai lor, unui numar restrans de oameni, sa le dam competente de cercetare penala, ei venind de la Directia de Protectie Interna si de Informatii. Pot sa fie invocate fel de fel de aspecte de catre SRI sau alte servicii, dar lucratorii de informatii din Europa nu au competente de politie judiciara.
Asta e o zona extrem de sensibila.
Da, e o zona foarte sensibila si eu cred ca daca se respectau cele promise în sedinta CSAT, în sensul în care se faceau observatii de catre comisii, nu se ajungea la o astfel de dezbatere în contradictoriu. Nimeni n-avea de gand sa le promoveze. Prin ce sa le promoveze, prin ordonante de urgenta, legi care trebuie sa fie în dezbatere publica? Nu cred si sunt convins ca nimeni n-a avut în cap ideea sa le promoveze. Deci era vorba de proiecte de legi care sa fie asumate de catre Alianta, coalitie, parlamentarii din comisii, pe urma sa intre în dezbatere publica, apoi în dezbaterea normala legislativa si sa ajunga legi ale Romaniei.
Ati promis ca puneti Serviciul Secret al MAI sub control parlamentar.
Este sub control parlamentar. Si de fiecare data cand au fost solicitati, ei au prezentat, dupa parerea mea, cele mai complexe rapoarte de activitate. Acest serviciu este o directie în cadrul MAI. Are acelasi regim ca si serviciul armatei, dar al nostru este mult mai mic. A devenit si mai mic prin faptul ca partea de protectie a fost preluata în întregime de Directia Generala Anticoruptie a ministerului, ei mai avand atributiuni de protectie interna doar pe zona protectiei antitero a lucratorilor ministerului. Si, de asemenea, în materie economica au preocupari doar în zona societatilor comerciale care produc elemente care, asamblate, prelucrate, duc la produse care tin de terorism, droguri, armament etc. Este o institutie foarte mica în acest moment.
In combaterea coruptiei in MAI se vad rezultatele?
Sunt si apreciate, nu numai ca se vad. Cazuri foarte mari, cel din Satu Mare, unde peste 40 de politisti de frontiera au fost implicati, împreuna cu firme de transport, cu vamesi într-o întreaga retea...
Unitatea MAI a lucrat la cazul acesta?
Noi lucram cu Parchetul, competentele de trimitere în judecata nu sunt ale politistului, sunt ale Parchetului. Mai este cea de la Vama Veche, contrabanda din duty-free-uri, unde toata Politia de Frontiera si toata Vama au fost date afara. Sunt cazuri mari.
Sunt lucrate de Politie, nu de SRI?
Eu am toata stima si colaboram foarte bine cu parchetele. Ma uitam aseara la un post de televiziune, si spunea foarte clar: procurorii au descins în Iasi si au arestat 6 membri ai clanului Tanase, mana dreapta a clanului Clamparu. Corect, nu e nici o problema, propunerea de arestare o face, fara îndoiala, procurorul, ca suntem stat democratic. Dar a aratat numai politisti acolo. Eu m-as astepta ca atunci cand se prezinta cazuri lucrate de Politie si Parchet sa se spuna: în colaborare cu Politia.
Ce faceti cu "vilele cu epoleti"? Amintesc ca presa a semnalat...
Sunt dosarele în instanta în toate cazurile, astept ca instantele sa se pronunte.
Cand vorbesc despre servicile secrete, liderii PD parca o fac în soapta. Va e teama cumva de serviciile secrete sau le considerati un aliat important in lupta politica? PNL pare mult mai critic. De ce?
Serviciile secrete sunt necesare oricarui stat. Nu întamplator s-a pus problema Comunitatii de Informatii si în Romania, aceasta solutie fiind extrem de performanta în Marea Britanie, SUA. Si americanii aveau anumite servicii, secrete unele fata de altele, CIA fata de FBI. Pana la urma s-a ajuns tot la o comunitate de informatii, datorita experientei nefericite din 11 septembrie. Din acest punct de vedere, n-avem nici o frica fata de serviciile secrete, dar fara rezultatul muncii lor nu poti atinge performanta în activitatea de combatere a crimei organizate, de exemplu. Daca nu avem informatii despre traficul de stupefiante, unde ajungem? Daca n-avem informatii despre spalarea banilor, unde ajungem? Eu cred ca, dimpotriva, accentul trebuie pus pe o si mai mare profesionalizare a celor care lucreaza în astfel de servicii.
Il cunoasteti bine pe presedintele Basescu, ati lucrat mult timp împreuna. De ce credeti ca nu condamna crimele comunismului? E un repros pe care il face societatea civila.
Nu cred ca nu o va face. Eu am convingerea ca o va face. Am avut o discutie în acest sens si cu d-l Ticu Dumitrescu, acum doua saptamani, si i-am spus: am convingerea ca d-l presedinte Basescu va face acest lucru. Sigur, avand absolut toate datele necesare. Nici nu încape discutie. Sigur ca el, ca si mine si ca dvs., cunoaste ororile comunismului, fara nici o problema. Si cred ca o va face cat de curand.
Deci nu mai asteapta un raport al istoricilor, cum spunea vara trecuta intr-un interviu acordat Rodicai Palade?
N-am avut o discutie de curand cu domnia sa pe tema asta, dar, repet, sunt convins ca va face declaratia respectiva.
Interviu realizat de Armand Gosu
15 martie 2006
