Pe aceeași temă
Unul dintre obiectivele Presedintiei UE detinute de Germania a fost relansarea Tratatului Constitutional. De ce crede Germania ca adoptarea unei Constitutii europene este atat de importanta si ce modalitati de relansare a ei exista?
Ati mentionat, intr-adevar, unul dintre obiectivele incluse pe lista de prioritati a Presedintiei germane, a carui solutionare este prevazuta catre sfarsitul mandatului. Merita insa amintite si alte obiective - nu le putem enumera pe toate - in care am obtinut destul de multe succese: este vorba de protectia climei, Agenda Lisabona, realizarea unor acorduri menite sa imbunatateasca viata cetatenilor europeni. Prin Declaratia de la Berlin, semnata cu prilejul aniversarii Tratatului de la Roma, se subliniaza inca o data ca, pana la alegerile europene din 2009, UE trebuie sa aiba o noua baza comuna, un instrument absolut necesar care sa-i asigure eficienta si modalitatea de a actiona in configuratia actuala, cu 27 de state. Acest lucru devine imperios necesar in era globalizarii si, fara existenta unor mecanisme decizionale, UE risca sa nu mai fie suficient de mobila pentru a face fata acestor provocari. Presedintia germana a UE a primit mandatul de a elabora o foaie de parcurs pentru desfasurarea proceselor necesare in gasirea unei noi baze comune. Impreuna cu partenerii europeni, mandatati de celelalte guverne, vor avea loc consultari si discutii ce vor fi prezentate in Consiliul European din iunie.
Important este ca UE sa vorbeasca pe o singura voce
Este de asteptat ca alegerea lui Nicolas Sarkozy ca presedinte al Frantei sa imprime un ritm nou motorului franco-german. De altfel, prima vizita a lui Sarkozy a fost cea facuta cancelarului Merkel. Cum vedeti directiile de actiune ale celor doi parteneri?
Intr-adevar, cancelarul federal a caracterizat aceasta vizita a presedintelui francez Sarkozy, facuta in prima zi de mandat, ca extraordinara. De altfel, o astfel de vizita face parte din traditia conform careia prima vizita a noului ales este facuta intotdeauna in tara vecina. La randul meu, tin sa subliniez valoarea acestui simbol si sa-mi exprim speranta ca prietenia germano-franceza, oricum consolidata, va deveni si de acum inainte un motor al dezvoltarii comunitare. Fara o unanima abordare a obiectivelor europene nu poate fi conceputa o evolutie dinamica si obtinerea unor progrese. Actionand impreuna si actionand in aceeasi directie, sansele sunt mai mari si acest lucru se refera si la procesul constitutional mentionat de dvs.
Un alt obiectiv al Presedintiei germane este si semnarea unui acord cu Federatia Rusa. Tinand cont de problema nevralgica a energiei, cum credeti ca se va gasi o cale pentru a stabili o relatie normala cu Rusia? Presa consemneaza succesiv reactii ale Moscovei si ale tarilor UE.
Intr-adevar, in momentul de fata, in privinta relatiilor UE-Rusia privind chestiunea energiei, titlurile negative domina scena. Dar nu trebuie sa ignoram fapul ca in majoritatea celorlalte domenii de activitate exista intre UE si Rusia o colaborare intensa, fara probleme, bazata pe incredere. Rusia este si va ramane un partener important al UE, iar acum trebuie sa gasim solutii pragmatice pentru a solutiona problema energetica. Important este ca UE sa vorbeasca pe o singura voce. Cancelarul Merkel s-a aflat in Rusia si nu a avut un mandat usor, dar nu cunoastem inca rezultatele acelor discutii.
Dar nu credeti ca Rusia santajeaza tarile UE cu gazul pe care il furnizeaza acestora si, de aici, dificultatea normalizarii relatiilor?
Sigur ca in sectorul energetic exista niste constelatii de interese, care sunt destul de divergente. Insa un santaj, asa cum ati spus dv., nu este admisibil din partea UE.
Episodul Irak a produs o raceala in relatiile UE cu Statele Unite. S-au inregistrat schimbari in aceasta relatie?
Relatiile transatlantice sunt caracterizate in mod principial de o mare prietenie, integritate si pragmatism si in acest sens isi vor pastra in continuare importanta. Iar Presedintia germana a UE a pus un accent deosebit pe consolidarea relatiilor cu Statele Unite. Noi suntem convinsi ca pe viitor aceste relatii vor fi o punte de legatura rezistenta, ce va fi utilizata cu mult succes. In ultimul timp, in ceea ce priveste colaborarea economica, am convenit asupra unei cooperari mai stranse, ceea ce va spori sansele atat ale Statelor Unite, cat si ale UE in epoca globalizarii. De pilda, am stabilit cateva masuri privind standardizarea unor produse, ceea ce faciliteaza comertul reciproc, sau incheierea unui acord privind traficul aerian, o masura pragmatica prin care costurile zborurilor vor fi mai ieftine pentru cetatenii din tarile UE si SUA. Cu alte cuvinte, cred ca am depasit acea epoca in care se facea distinctia intre Europa noua si cea veche.
Parteneriatul cu Romania
Aderarea la UE a unor tari foste comuniste a ridicat anumite probleme de adaptare la spatiul comunitar. Ma refer la Polonia si la Romania, despre care mai multi oficiali politici au formulat opinia ca ar fi fost mai bine ca aceste tari sa aiba un interval de pregatire mai lung. Cum sunt privite derapajele Romaniei, de pilda, in ceea priveste adaptarea ei la stilistica comunitara?
Fiecare stat care adera la UE isi asuma obligatia de a asimila si de a implementa acquis-ul comunitar, acest corpus de norme europene care reprezinta o opera foarte voluminoasa, vreo 80.000 de pagini. Aceasta este o obligatie generala si toate statele membre trebuie sa respecte normele incluse in acquis, chiar daca le este greu sau mai putin greu. Chiar si state vechi membre ale UE trebuie sa respecte aceste norme. UE nu este un stat unic. In statele membre exista sisteme politice diferite si de aceea este foarte important ca un set de principii unitar - libertatea de opinie, toleranta, ca baza a democratiei - sa fie respectat. Odata cu aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, toti politicienii romani au fost de acord ca sarcinile nu s-au incheiat in acel moment si ca majoritatea problemelor ce tin de integrare se afla in fata tarii si aceste probleme trebuie sa fie rezolvate pe viitor. Doresc sa spun ca, in anii trecuti, am remarcat foarte multe progrese facute de Romania si, din acest motiv, statele membre ale UE au fost convinse ca data de aderare, 1 ianuarie 2007, este justa si ca Romania merita sa faca parte din marea familie europeana. Va amintiti ca anul trecut au existat in Bundestag destule voci sceptice privind Romania, dar, spre sfarsitul anului, Tratatul de Aderare a fost ratificat cu o larga majoritate. In ceea ce priveste evenimentele de politica interna in tara mea gazda, nu doresc sa ma pronunt.
Care este nivelul actual al investitiilor germane in Romania? Cat de multumiti sau nemultumiti sunt acesti investitori de climatul in care activeaza?
Chiar in aceste zile noi am devenit partenerul nr. 1 de comert al Romaniei. Investitiile directe pana la sfarsitul anului 2006 au atins cifra de 1,5 miliarde de euro, iar in ultimele luni rata de crestere a fost deosebit de mare. Daca imi permiteti o remarca privind statistica: foarte multi investitori ai nostri fac investitii prin centrale care nu se afla in Germania, ci in alte tari, aparand in statisticile acelor tari. In total, avem circa 14.000 de participari in Romania, iar cei care si-au inceput activitatea cu multi ani in urma sau de o data mai recenta sunt, in general, destul de multumiti, spunand ca decizia lor de a investi aici a fost una corecta. Investitorii sunt atenti observatori ai datelor macroeconomice si, in ultimii ani, Romania are date foarte bune. Romania mai are un sistem fiscal foarte prietenos fata de investitori, cu cota unica de impozitare de 16%, o piata importanta de desfacere, costul muncii este inca destul de mic, deci, in total, un cadru propice. In acelasi timp, exista insa si voci critice care se refera la siguranta justitiei, la sistemul din justitie, la administratie. Daca se vor lua cateva decizii economice, politice in cadrul ministerelor de resort, daca administratia va deveni mai eficienta, atunci factorii pozitivi pentru investitori vor prevala. Eu ma bucur ca inca de anul trecut, dar si imediat dupa momentul aderarii Romaniei la UE, numarul delegatiilor economice germane a crescut foarte mult, aratand interesul sporit al acestora, care vad in Romania un partener valabil. Exista insa si probleme, si anume, investitorii vad un inconvenient in a gasi angajati cu o calificare profesionala pe masura. Piata muncii, in regiunile cu o dezvoltare mai dinamica pe care le cunosc, Bucuresti, Timisoara, este, din acest punct de vedere, intr-o situatie dificila. Asa incat domeniul calificarii profesionale este de o importanta majora pentru dezvoltarea Romaniei, fapt care se afla, din cate stiu, si pe agenda guvernului.
Ati vizitat Sibiul?
Am fost si voi mai fi la Sibiu. Am fost si anul trecut cateva zile, iar 1 ianuarie 2007 l-am petrecut la Sibiu alaturi de inalti reprezentanti politici din Romania. In masura in care timpul imi va permite, doresc sa calatoresc si in alte zone ale tarii, dupa ce am vazut Brasov, Timisoara, Bucovina, Cluj, Iasi, Sighisoara.
Va intrebam de Sibiu pentru ca succesul acestui oras se datoreaza unui primar neamt.
Da, este adevarat, dar voturile le primeste si din partea romanilor.
Interviu realizat de Rodica Palade
