Pe aceeași temă
Dupa tergiversari ce pareau nesfarsite ne apropiem, se pare, de o decizie parlamentara în privinta conducerilor societatilor publice de radio si, respectiv, televiziune. Plenul Camerelor reunite ale Parlamentului ar trebui sa se pronunte candva, între 12 si 15 iunie, asupra rapoartelor de activitate ale celor doua institutii, ca si asupra raportului comisiei de ancheta. Deja comisiile au respins cele doua rapoarte pe 2004, invocand nereguli financiare majore confirmate si de un raport al Curtii de Conturi. Si totusi, situatia este departe de a-i linisti pe acei ziaristi din SRR si SRTV care au avut curajul sa denunte neregulile si cenzura. Ajunsi în pragul disperarii, jurnalistii din Initiativa Profesionala Radio Romania si din Asociatia Jurnalistilor Independenti au solicitat organizarea unei dezbateri la sediul Grupului pentru Dialog Social, pentru a evalua sansele radiodifuziunii publice de a deveni o institutie care sa serveasca cu adevarat interesului public, si nu intereselor puterii politice. Presedintele-director general Dragos Seuleanu a refuzat sa participe, preferand sa se manifeste pe cont propriu la Realitatea TV.
Momentul ales pentru aceasta discutie era cat se poate de delicat: toate eforturile jurnalistilor care si-au riscat cariera si veniturile personale pentru a spune adevarul risca sa fie zadarnice. Odata intrate pe mana parlamentarilor, problemele semnalate de ei sunt pe cale de a cadea victima priceperii opozitiei PSD-PRM de a folosi procedurile parlamentare pentru a face imposibila înlocuirea domnilor Seuleanu si Nicolau din fruntea celor doua institutii publice de media. Si aceasta pentru ca este deja foarte tarziu: vacanta parlamentara începe la 1 iulie. Chiar daca rapoartele de activitate sunt respinse de plenul Camerelor si, pe cale de consecinta, actualele Consilii de Administratie vor fi demise, nu mai ramane suficient timp pentru numirea noilor Consilii, ai caror membri trebuie validati de Parlament. Potrivit legii, interimatul este asigurat de actualii presedinti, care mai pot ramane astfel în functie înca sase luni, perspectiva care-i îngrozeste pe protestatarii din SRR. Pentru ei, este de neconceput ca doi oameni care s-au dovedit, potrivit datelor citate pe parcursul anchetei, ca au abuzat de banul public si au impus decizii editoriale partizane sa nu fie deferiti justitiei si sa ramana în continuare în functii de conducere.
Trebuie sa recunoastem ca exasperarea jurnalistilor este, de fapt, ecoul exasperarii mai ample a întregii populatii, care asteapta de cateva luni bune ca situatia sa se schimbe, dar constata ca noua putere se dovedeste adesea neputincioasa în fata tertipurilor fostilor guvernanti, mult mai versati în specularea procedurilor si reglementarilor, pe care tot ei le-au instituit pentru a-si asigura controlul asupra societatii si institutiilor romanesti. Pe scurt, jurnalistii independenti considera ca, daca nu reusesc sa determine o schimbare la nivelul conducerilor SRR si SRTV, parlamentarii Aliantei D.A. îi vor fi tradat. Mai grav este însa ca un astfel de esec, perfect posibil, va întarzia infinit de mult reformarea Radioului si Televiziunii publice în sensul consolidarii statutului lor de institutii publice, responsabile în primul rand în fata contribuabililor care le finanteaza, si nu în fata puterii. Or, adevarul este ca în acest moment atat mass-media publice, cat si cele private sunt controlate direct sau indirect tot de PSD, ceea ce face ca dezbaterile televizate sau radiodifuzate sa nu reflecte de fapt un pluralism de opinii. Exista o întreaga categorie de jurnalisti tineri si curajosi care nu sunt aproape niciodata invitati la talk-show-uri, astfel încat dezbaterea publica este dominata de aceleasi personalitati media pe tot spectrul audiovizual. Fenomenul este periculos pentru democratia originala si fragila cu care ne chinuim, indiferent cine este la putere.
Mai mult, din dezbaterea organizata la GDS pe 25 mai a reiesit ca, asa cum bine spun englezii, mai binele este dusmanul binelui. Mai multe organizatii de presa ar dori de pilda modificarea Legii audiovizualului pentru a depolitiza SRR si SRTV. Acest proces cere însa timp, iar timp nu prea mai exista în acest moment. Pentru angajatii celor doua institutii nu legea este problema, ci faptul ca organele de control ale statului nu si-au facut datoria.
Rezumand o situatie complexa, nu putem decat sa spunem ca parlamentarii actualei puteri se afla în fata unui mare examen de eficienta si seriozitate. Daca nu-l vor trece, va pierde nu numai clasa politica, ci si democratia romaneasca, ceea ce este mult mai trist.
Rodica Culcer
Marius Tita (IPRR): In ianuarie, Initiativa Profesionala Radio Romania (IPRR) a lansat un raport, atragand atentia asupra unor fenomene care se petrec in Radio si pe care le propuneam dezbaterii publice, dar si atentiei forurilor politice nou instalate. Situatia a evoluat, asistam de 4-5 luni la o multiplicare a dezbaterii, dar s-au deschis si cateva cai colaterale care nu duc decat la o pierdere de timp si la irosirea unor ocazii pentru reglementarea situatiei din Radioul public. In ultimul timp, noi am semnalat o serie de elemente referitoare la activitatea Radioului, care se regasesc extrem de punctual in lucrarile comisiei de ancheta pe care Parlamentul Romaniei a constituit-o. Comisia a elaborat un raport care urmeaza sa fie dezbatut in Parlament. Momentul actual este critic. Se apropie vacanta, nu se mai poate ceda acestei taraganari in tot ce inseamna intentie de rezolvare a situatiei din Radio si din Televiziune. Suntem uimiti de acribia cu care se apeleaza la tot felul de tertipuri pentru a se evita o dezbatere oficiala a celor constatate de catre comisia parlamentara de ancheta. De asemenea, ne sperie unanimitatea cu care se cere modificare grabnica a legii de functionare a Radioului si Televiziunii, fara o dezbatere ampla. D-l Nicolau a exprimat cel mai bine aceasta teza a schimbarii legii ca element de tergiversare a rezolvarii. Dansul si-a conditionat intrarea in functiune a demisiei - un lucru unic in teoria juridica - de intrarea in functiune a acestei legi schimbate. IPRR isi propune sa formuleze cateva propuneri clare de modificare a acestei legi, dar nu consideram ca legea in sine este elementul care a dus la aceasta criza cu care se confrunta Radioul. Atmosfera din Radio s-a degradat extrem de mult in ultimul timp. Problema nu mai este a angajatilor de acolo sau a relatiilor lor cu conducerea, ci este o problema care tine de societatea civila, de dezbaterea publica, dar si de decizia politica.
Controlul unui grup de interese asupra unei institutii publice
Rodica Culcer (GDS): Avem si un protest al Confederatiei Sindicale Cartel Alfa, care protesteaza impotriva amendamentelor propuse de modificare a legii si cere sa se faca intr-adevar o dezbatere pe tema legii, dar in paralel, si sa nu se amestece raportul asupra activitatii celor doua Consilii de Administratie (CA) cu problema unei noi legi de functionare a SRTV si a SRR. Eu personal nu inteleg, nu intelege nici Confederatia Cartel Alfa - si daca cei prezenti nu sunt de acord cu mine ii rog sa o spuna - ce cauta un reprezentant al Clubului Roman de Presa in CA. Pentru foarte multi ziaristi, mai ales pentru cei independenti, care se lupta cu cizma politica pe care PSD a pus-o pe ceafa presei libere, CRP a fost un instrument cu care aceasta cizma a calcat mai bine si mai apasat. CRP este alcatuit in primul rand din baroni de presa, directori de cotidiane, patroni, altii au statut amestecat, sunt si actionari si multi dintre ei sunt extrem de contestati de o categorie de ziaristi. Daca in loc de angajatii Radioului sau Televiziunii vine in CA unul din baronii din CRP, ne aflam intr-o situatie de control al unui anumit grup de interese asupra unei institutii publice.
Bogdan Matei (IPRR): Pana acum cateva luni, unul dintre vicepresedintii CRP se numea Dragos Seuleanu. Eu am simtit asta pe spinarea noastra, mergand spre a propune judecatii CRP divergentele de ordin profesional pe care le aveam cu conducerea. Dupa audieri, Dragos Seuleanu a iesit mai curat, mai uscat...
Brandusa Armanca (Ziua): D-le deputat Kelemen Hunor, pe mine nu ma ingrijoreaza faptul ca ati facut o initiativa legislativa la care ne-am gandit multi de aici si am si discutat indelung cu destui colegi din presa. Pe mine ma nelinisteste doar fortarea in regim de urgenta. Daca dvs. credeti ca ordinea logica este aceasta - dam legea, dupa aceea discutam rapoartele de ancheta, rapoarte anuale s.a., atunci totul va putea fi discutat doar in viziunea noii legi sau a legii modificate.
Lucia Hossu Longin (TVR): In ‘94, Legea 41 s-a facut dupa un an de zile de dezbateri in cele doua institutii publice. Era o perioada grea, toti sefii de departamente am dat propuneri la lege, a fost consultat contribuabilul nostru, pentru ca, de fapt, patronul nostru e cel care ne plateste. Nu puteti sa dati o lege pentru noi fara ca noi sa fim consultati. E suferinta noastra, e viata noastra acolo! Traim intr-o institutie care este controlata in continuare de talpa PSD. Noi n-am simtit ca a fost 12 decembrie, n-am simtit culoarea portocalie, n-am simtit nimic, este exact ca inainte. Dupa 15 ani vrem sa fim in libertate. Si veniti dvs. cu o lege in 24 de ore sa le dati ragazul celor doua personaje cunoscute de acum in opinia publica sa mai stea inca 3 luni pe acest scaun si sa mai iroseasca banii publici, sa mai faca programe asa cum le fac!
Hunor Kelemen (membru al Comisiei pentru cultura, arte si mijloace de informare in masa din Camera Deputatilor): Momentul in care eu am depus acest proiect de modificare a legii nu a fost nici diversiune, nici inconstienta. Trebuie sa vedeti procedurile parlamentare ca sa intelegeti ce se intampla cu acest proiect de lege si cu rapoartele. Acum o luna si jumatate s-a hotarat ca termenul de depunere a raportului comisiei privind activitatea Radioului si Televiziunii pe 2004 este 11 iunie, cu trei saptamani inainte terminarii sesiunii parlamentare. Intre timp, noi am finalizat raportul comisiei de ancheta. Urmeaza ca saptamana viitoare sa finalizam si aceste rapoarte in comisie privind activitatea pe 2004. Apoi urmeaza o sedinta a celor doua birouri permanente, dupa care urmeaza sedinta Camerelor reunite. In cazul in care aceasta sedinta nu se va face pana in 16, 17 iunie, daca nu vom dezbate rapoartele CA ale Radioului si Televiziunii raman asa pana in septembrie. In cazul in care noi vom reusi sa dezbatem rapoartele - sa zicem ca votul va dizolva CA -, mai avem nevoie, conform legii de functionare, de 15 zile pentru a infiinta noile Consilii. Asta inseamna 29, 30 iunie, deci la limita. S-ar putea sa ramaneti cu directorii generali actuali, fiindca ei pot ramane, conform legii actuale, intr-un interimat de 6 luni. Noi ar trebui sa dam noile CA pe o noua baza legala, nu pe legea actuala. Daca vom da CA conform legii actuale, inseamna ca iarasi vor fi numiti politic toti si, in plus, presedintele CA va fi in continuare directorul general al institutiei. Si aici, lucrul cel mai important, din punctul meu de vedere, ar fi sa separam presedintele CA de directorul general. Oricum, rapoartele vor intra mai repede in dezbatere, fiindca initiativa mea, indiferent de procedura de urgenta, nu poate sa intre in vigoare inainte de septembrie. Deci initiativa mea legislativa nu are cum sa blocheze demersurile in legatura cu rapoartele de activitate.
O lege care nu aduce decat o schimbare cosmetica
Ioana Avadani (Centrul pentru Jurnalism Independent): Aceasta lege nu aduce decat o schimbare cosmetica - separa functia de director de cea de presedinte, ceea ce este un pas inainte, dar nu este suficient. Atata timp cat CA vor fi numite in baza aceluiasi algoritm politic, vom avea aceleasi mecanisme, care vor putea fi folosite de orice configuratie a Parlamentului. In esenta, toata lumea va spune “ii schimbam pe ai lor cu ai nostri”. In acelasi timp, exista un grup de initiativa pentru modificarea legislatiei Radioului si Televiziunii publice, care a lucrat doua luni de zile si a venit cu un set de principii, pe care le-a prezentat Ministerului Culturii, comisiilor parlamentare, CNA. Din 23 februarie pana acum nu ne-a intrebat nimeni nimic. Acest proiect vine pe fundalul unei lipse de comunicare cu alti factori politici din interiorul coalitiei care lucreaza pe proiecte similare si care au alt gen de discurs. Socheaza si taierea canalului de comunicare cu societatea civila, pe care l-am construit numai noi stim cum in ultimul timp. De aceea cred ca se impune un dialog serios la nivelul coalitiei, care sa vina cu o strategie in ceea ce priveste mediile publice.
Razvan Dumitrescu (membru in CA al SRR): Pornind de la elementele care apar in acest raport si de la informatiile pe care le avem, Dragos Seuleanu si Valentin Nicolau au probleme cu modul in care au condus aceste institutii. Prin urmare, ei pot fi trasi la raspundere personala, in timp ce problema CA poate fi rezolvata ulterior.
H. Kelemen: Daca reusim sa separam functia de presedinte al CA de cea de director general inseamna ca CA poate sa aiba aceeasi componenta, iar directorul general intra pe baza de concurs, pe baza de proiect si poate sa fie un om neimplicat politic: nu este propus de partide politice, nu este propus de Parlament, ci este votat de CA, cu un mandat fix, cu un proiect managerial.
O problema de justitie
Bogdan Radulescu (IPRR): Problema punctuala a Radioului sau Televiziunii publice este una care tine de justitie. Ati fost in comisiile de ancheta a activitatii SRR si SRTV, ati vazut cu ochii dvs. acte contabile, deturnari de fonduri, fals in acte s.a. Prioritatea, din punctul de vedere al societatii civile si al Parlamentului, este sa faca justitie pe marginea cazului a doi indivizi. Problema modificarii legislatiei este una ulterioara care poate sa mai astepte.
B. Armanca: Daca eu, un cetatean oarecare, atunci cand constat o neregula sau un lucru care calca legea, trebuie sa ma adresez justitiei, de ce n-ati face-o si dvs., ca parlamentari? Gasiti o solutie sa va adresati justitiei.
H. Kelemen: Noi avem o singura posibilitate de a sanctiona conducerile Radioului si Televiziunii: demiterea lor. Asta este singura sanctiune parlamentara. Dupa aceasta sanctiune parlamentara, eu, ca persoana fizica, nu neaparat ca deputat, pot sa actionez in justitie pe unul sau pe altul.
Teodora Stanciu (Radio Romania Cultural): D-le Hunor, daca lucrurile vor sta asa, d-l Seuleanu, sub ancheta fiind, va continua sa organizeze concursuri pentru posturi. Cu alte cuvinte, ramane o structura pe care d-l Seuleanu si-o aranjeaza. Este posibil ca dupa cativa ani domnia sa sa revina foarte frumos in functie, pentru ca si-a pregatit foarte bine atmosfera si structura din institutia aceasta.
M. Tita: Sunt lucruri pe care noi le stim, dar cei din afara nu le stiu. Noi, cei din Radio, si mai ales IPRR, suntem nebunii care ne luptam cu Seuleanu de luni de zile pentru ca avem in fata niste evidente. Aceste evidente se regasesc in raportul comisiei. Nu intelegem cum, avand in fata aceste evidente, nu se reactioneaza nici la nivel parlamentar.
Alexandru Lazescu (GDS): Cred ca ar trebuie sa solicitati CA, din partea comisiilor de cultura, sa inghete concursurile pentru posturi, din moment ce ce face o ancheta. Pana la discutarea rapoartelor in Parlament ar trebui ca, in mod normal, sa fie un soi de administrare, cu anumite constrangeri, a celor doua institutii.
Dvs. spuneti ca modificati legea, nu veniti cu o noua lege. Eu cred ca, in modul in care se va modifica acum, asa va ramane. Cred ca acest moment e de folosit. Asa cum schimbati dvs. legea nu se rezolva nimic. Marea problema a CA e ca nu prea are putere: presedintele iti face o agenda, ti-o pune pe masa, vii acolo o data pe luna etc.
Procese platite cu bani publici
Doina Jela (Asociatia Jurnalistilor Independenti): Cred ca dvs., cei din Radio, ar trebui sa luati acel raport si sa scoateti din el niste cifre, care pe mine m-au socat. Andrei Dimitriu a fost dat afara inainte de sfarsitul mandatului pentru ca a sponsorizat partial Festivalul George Enescu, unul dintre cele mai importante si mai prestigioase din lume. Seuleanu ii da unui domn de la Antena Satelor prima de plecare din Radio de 500 de milioane de lei. Daca puneti aceste doua cifre pe fluturas si le bagati in cutiile postale ale tuturor contribuabililor ii veti sensibiliza pe ei.
L. H. Longin: Nu inteleg care este ratiunea pentru care acest raport nu ajunge mai departe. Vreau sa va amintesc ca in decembrie, cand d-lui Nicolau i-a cazut raportul la comisie, el s-a razboit cu deputatii si senatorii si a profitat de postul public pentru a face analiza unui deputat, a firmei sale, ce-i cu firma, cate datorii are, ce fel de om e etc. Vom asista, in situatia cand pregatiti legea acum, cand ei sunt la putere, la demolarea tuturor propunerilor de oameni viabili, de oameni curati, care se vor face.
B. Armanca: Cei care am fost la comisie si am criticat Televiziunea - cei din Radio sunt in aceeasi situatie - am fost avertizati ca ne putem alege cu o seama de procese. Eu trec prin asta si inca n-am terminat suita mea de procese. Asta inseamna ca tu te lupti pe banii tai, iar Televiziunea si Radioul se lupta pe banii publici. Ati vazut chiar in raportul comisiei sutele de mii de euro pe care Radioul si Televiziunea le cheltuie cu firme de avocati impotriva propriilor angajati.
(extrase)
A consemnat Razvan Braileanu
