Pe aceeași temă
In primul rand, dorim sa va felicitam pentru revenirea in prim-planul scenei politice europene in calitate de ministru de Externe al Suediei. Consideram ca nici un alt diplomat european nu detine experienta pe care dvs. ati acumulat-o in Balcani in anii ‘90, cand ati fost implicat decisiv in efortul de contracarare a efectelor distructive ale razboiului si purificarii etnice dezlantuite impotriva populatiei civile din tarile fostei Iugoslavii. (...) Va rugam, asadar, sa evaluati cu atentie situatia din Romania, unde Traian Basescu, presedintele ales de catre electorat in 2004, a fost suspendat de catre parlament, in contradictie cu decizia Curtii Constitutionale a tarii, care stipula lipsa de validitate a acuzatiilor formulate impotriva acestuia. In acelasi timp, reformatorii pe care el i-a promovat in functii guvernamentale pentru a indeplini sarcinile necesare pentru ca Romania sa acceada in UE au fost pe rand demisi abuziv, incepand cu data 1 ianuarie 2007. Cea mai flagranta situatie in acest sens este cea a curajoasei doamne ministru de Justitie, Monica Macovei.
Spre deosebire de Iugoslavia, razboiul civil nu este un pericol. Dar semnele de debilitare a democratiei, cu scopul de a permanentiza puterea unui grup de interese ilegitim, sunt lesne de identificat. Politica este infeudata cartelurilor economice, care controleaza cele mai importante partide si care sunt ostile statului de drept. Referendumul de pe data de 19 mai, mecanismul pentru sanctionarea oficiala a suspendarii ori a revenirii presedintelui, are o serie de trasaturi alarmante total contrare statutului de tara membra a comunitatii statelor democratice europene. O blocada mass-media a fost impusa campaniei presedintelui, iar parlamentul a limitat drastic modalitatile de finantare a acesteia. In acelasi timp, oponentii domnului Basescu se lauda ca, in eventualitatea in care referendumul este pozitiv pentru presedinte (cel mai popular politician inca din 2004), vor continua sa il suspende prin intermediul parlamentului, pana cand electoratul va fi convins sa voteze negativ, iar presedintele va fi derobat de toate responsabilitatile.
De ce este aceasta situatie de interes pentru UE sau pentru Suedia? Mai ales in conditiile in care, pe de o parte, economia romaneasca pare a continua sa mearga in directia buna si, pe de o alta, majoritatea noilor state membre UE au trecut prin crize aparent similare imediat dupa momentul accederii. Ceea ce insa singularizeaza Romania este faptul ca in aceasta tara exista o oligarhie transpartidica, care domina nu numai activitatea economica interna, ci si mass-media (inclusiv ceea ce la un moment dat parea o promitatoare presa independenta) si majoritatea partidelor politice. Principalii lideri ai acestui grup au reiterat hotararea de a ramane mai presus de lege intr-o tara in care nici un personaj important nu a fost trimis la inchisoare pe baza acuzatiilor de coruptie, in pofida sutelor de milioane de euro furate din cuferele economiei nationale. Exact acest tip de proceduri judiciare anticoruptie se afla la originea crizei din prezent. Nici un investitor strain care intra in conflict cu acesti exponenti ai capitalismului de specula nu este in siguranta. Exodul uman din Romania ultimilor ani poate foarte rapid sa devina o uriasa revarsare de imigranti (deja un sfert din populatia Romaniei lucreaza peste hotare). In aceste conditii, ar fi dificil de evitat transformarea Romaniei intr-un paradis al banditismului "capitalist" specific spatiului ex-sovietic, unde mediul de afaceri conventional este o himera.
(...) Populatia Romaniei, in afara unei elite miniaturale, a beneficiat foarte putin pana acum de pe urma acceptarii tarii in UE. Iar in conditiile in care o oligarhie cleptocratica devine puterea permanenta in stat, este greu de imaginat ca cetatenii romani vor ajunge vreodata sa se bucure de beneficiile Europei unite. Din pacate, exista in centrele de decizie ale UE tendinta de a ignora aceste realitati si de a adopta o atitudine conciliatoare fata de modalitatile de distorsionare a democratiei practicate de catre actualii guvernanti romani in asumarea responsabilitatilor europene. Exista tentatia, exact asa cum a existat si in Iugoslavia la inceputul anilor ‘90, de concluzionat facil ca romanii au standarde moral-politice diferite in contextul larg european. Un asemenea rationament ar aduce un deserviciu imens milioanelor de romani care, inca din 1989, au facut tot posibilul pentru a accentua progresul societatii, in frapant contrast cu egoismul rapace al incestuoasei elite politice si economice care formeaza actuala oligarhie.
Nu scriem aceasta scrisoare de pe pozitiile vreuneia dintre partile aflate intr-o presupusa galceava politica balcanica; nu scriem ca partizani ai presedintelui suspendat, domnul Traian Basescu. Va scriem pentru ca dorim sa exprimam public sustinerea noastra pentru principiile si valorile pe care el le-a propus si promovat in timpul administratiei sale. Acestea sunt lupta impotriva coruptiei, crearea unui sistem judiciar a carui functie principala sa fie serviciul public in contrapondere la activitatea veroasa a grupurilor de interese, precum si condamnarea defunctei dictaturi comuniste drept ilegitima si criminala. D-l Basescu are, intr-adevar, o problema de credibilitate in anumite cercuri, inclusiv in UE, deoarece este etichetat drept populist, el neavand aptitudini de gingas operator versat la maximum in practicile elitei europene. Din anumite puncte de vedere, Basescu se aseamana acelor actori rezonabili si reformatori din perioada crizei iugoslave, respectiv cei care au fost ignorati in mod similar din cauza unei false inadecvari la standardele de imagine ale UE. La acea vreme, din nefericire, un Slobodan Milosevici, fluent in limba engleza si pretins bonom, s-a bucurat de acceptarea sau toleranta cercurilor diplomatice, aparentele personalitati sale, si nu metodele abuzive fiind criteriul eronat de identificare a fortelor pentru stabilitatea in zona.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu isi datoreaza postul victoriei electorale a lui Traian Basescu in 2004. In aceste ultime saptamani, premierul a decis sa rupa coalitia si s-a aliat practic cu fortele politice reactionare, antireformatoare din Romania, impotriva presedintelui Basescu. (...) Domnul Tariceanu mimeaza doar rafinamentul moderat si cosmopolit, folosindu-se de expertiza unor faimosi consilieri de imagine pentru a convinge UE asupra credibilitati proprii si pentru a induce in eroare organismele europene prin mistificarea naturii actualei crize din Romania.
Nimic in Romania, o tara care a suferit atatea brutale convulsii pe parcursul secolului XX, nu este simplu. Ceea ce am incercat sa va descriem in aceasta scrisoare, fortamente laconic, este o lupta pentru putere intre un presedinte care pana acum s-a bucurat de sprijinul majoritatii electoratului roman si care a perseverat in respectarea criteriilor stabilite la Copenhaga pentru functionarea procesului democratic in statele UE, pe de o parte, si puternice grupuri de interese care modifica drastic regulile jocului democratic, pentru a mentine viata politica drept una dintre cele mai lucrative afaceri, pe de alta parte. (...)
2 mai 2007.
Cu profund respect si cele mai bune ganduri,
Tom Gallagher - profesor de Studii Est-Europene, Department of Peace Studies, University of Bradford; Marea Britanie;
Vladimir Tismaneanu - profesor de Stiinte Politice, Department of Government and Politics, University of Maryland, SUA, presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste in Romania;
Dennis Deletant , profesor de Studii Romanesti, School of Slavonic and East European Studies, University of London, Marea Britanie
