Pe aceeași temă
Cand ati fost numit in fruntea Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in cadrul MAE, ati constatat nereguli in gestionarea fondurilor. Un raport preliminar a fost publicat anul trecut in cotidianul Ziua. Ati cerut in acel moment rabdare, ancheta fiind in curs. S-au incheiat cercetarile?
S-au incheiat. Cercetarile au fost facute de Curtea de Conturi, iar Curtea de Conturi se afla practic in faza de redactare a raportului final si probabil ca in cel mai scurt timp raportul va putea fi dat publicitatii.
Din informatiile pe care le aveti, acele nereguli despre care vorbea raportul publicat s-au confirmat si in faza de finalizare a cercetarilor?
Din cate stiu eu, o parte din acele nereguli au fost constatate si de raportul Curtii de Conturi privitor la o anumita, s-o numesc asa, inabilitate in a tine sub control intregul parcurs al fondurilor - la plecare, la final, rapoartele de evaluare si tot ceea ce presupune acest parcurs.
E vorba de sume importante de bani care s-au cheltuit fara...
S-au cheltuit fara un control si fara a se verifica in mod profesionist eficacitatea folosirii acestor fonduri si capacitatea acestor beneficiari ai fondurilor de a rezolva cu sumele respective scopurile proiectelor asumate.
Programe de finantare
Care e bugetul Departamentului pe acest an?
Bugetul pe acest an este de 135 de miliarde de lei vechi. Din cate am fost informat, va ramane la fel si in 2007.
Care este modalitatea prin care se pot obtine bani de la DRRP?
Noi am creat o noua procedura, pe baza experientei acumulate si pe baza modelelor europene de finantare, astfel incat acum intreg procesul este transparent si perfect controlabil si cuantificabil. Exista o cerere de finantare extrem de amanuntita in care se propune un buget estimativ, exista obligativitatea raportarilor de etapa si raportarilor finale, exista inclusiv prin aceste deconturi obligativitatea de a da seama de toate sumele care parvin beneficiarilor, exista un proces transparent de evaluare a proiectelor care intra la finantarea finala, exista o comisie, plus ca am introdus inclusiv acest exercitiu absolut necesar al consultantilor externi pe anumite problematici care sunt mai delicate.
Ce tipuri de proiecte derulati in acest moment si cui sunt ele adresate?
DRRP se ocupa atat de problemele emigratiei, cat si de problemele minoritatilor etnice romanesti din jurul granitelor. Pilonii sunt reprezentati de cultura, mass-media, educatie, identitate religioasa si, de anul trecut, inclusiv proiecte si programe privitoare la dezvoltarea societatii civile, a comunitatilor romanesti si in raport cu societatile civile din statele de resedinta.
Ce proiecte concrete aveti in derulare?
Sunt foarte multe. Noi am creat 10 programe cadru. Proiectele de finantare le compartimentam in aceste 10 programe cadru, cum ar fi un program special pentru educatie care poarta numele " Spiru Haret", si aici avem in vedere creare de scoli de duminica, crearea de clase, perfectionarea cadrelor didactice care predau limba romana sau in limba romana. Am introdus un program pentru burse. Avem un protocol pe care l-am incheiat impreuna cu NEC privitor la bursele de excelenta, am acordat 5 burse anul acesta unor cercetatori din Romania si din afara Romaniei. In programul "Mihai Eminescu", program care are ca scop punerea in valoare a patrimoniului cultural creat de personalitati din afara hotarelor tarii, suntem in etapa finala de a stabili un proiect comun cu editura Humanitas pentru publicarea unor carti ale unor autori importanti din afara granitelor tarii.
In acelasi timp, sunt destul de multe plangeri la adresa DRRP pe motiv ca nu finanteaza anumite proiecte adresate comunitatilor romanesti. Aceste plangeri vin mai ales dinspre romanii din Republica Moldova si din nordul Bucovinei.
Noi am finantat, e adevarat, cu o oarecare intarziere datorata dificultatilor birocratice care au continuat si in 2006, am finantat totusi majoritatea proiectelor primite din aceste spatii. Acesti oameni au nevoie de ajutor si noi suntem foarte constienti de acest lucru. Din pacate, din multitudinea proiectelor pe care noi le-am primit spre finantare in 2006, au fost in jur de 250 de proiecte, a fost un an de varf, noi am putut finanta in jur de 135-137 de proiecte. Unora dintre proiectele care sunt in continuare extrem de valoroase vom incerca sa le acordam finantare in anul 2007. Fondurile sunt foarte limitate.
Ponderea fondurilor alocate DRRP a scazut odata cu trecerea la MAE?
Nu, fondurile n-au scazut, ele au crescut in 2004 si in 2005 fata de anii anteriori. In 2005 am avut 135 de miliarde, in 2006 la fel, vom avea in 2007 probabil aceeasi suma. Exista cateva prioritati de care noi trebuie sa tinem cont, in primul rand, daca e sa ne referim la vecinatate, proiectele legate de educatie, proiectele culturale, in special carti, manuale. Am sprijinit si anul acesta editarea de manuale, tiparirea de carti pentru bibliotecile scolare si vom continua sa facem acest lucru si anul viitor.
Parteneriat pentru Republica Moldova
Din cate stiu, legislatia Republicii Moldova interzice partidelor si ONG-urilor sa primeasca bani din afara. Stiu ca au primit bani si partide, si ONG-uri prin diverse scheme de finantare, care au functionat multi ani si care acum, din cate am inteles, nu mai functioneaza.
Exista parteneri ai DRRP in Romania, cum ar fi ONG-uri sau alt gen de institutii, care asuma proiecte, programe cu parteneri din Moldova. Astfel incat, noi putem primi proiecte spre finantare inclusiv de la actori din Romania.
Stiu ca mai ales in zona Iasiului erau diverse fundatii care colaborau foarte strans cu ONG-urile din Republica Moldova. Impresia mea este ca in acest moment nu mai functioneaza aceste retele de finantare.
Parteneriatele continua, chiar daca nu cu aceiasi actori din anii trecuti, pentru ca anumite relatii, s-a constatat, nu au mers cum trebuie, si atunci aceste parteneriate au fost anulate.
Raportul preliminar publicat de Ziua anul trecut a generat o furtuna la Chisinau. Oameni politici, activisti au fost chemati la Securitate in acel moment sa explice cum au fost ei finantati din Romania. Este un subiect extrem de sensibil, autoritatile de la Chisinau, cel putin dupa 2001, dupa venirea comunistilor la putere, nu si-au ascuns niciodata ostilitatea fata de Romania. Cei care au avut de suferit au fost tocmai cei care sunt interesati de colaborarea cu Romania.
Noi am intrat in dialog cu autoritatile de la Chisinau, am explicat foarte clar tipul nostru de finantare, am aratat clar care sunt scopurile parteneriatelor noastre si am asigurat, ceea ce s-a si putut dovedi, maxima transparenta din partea noastra. Va referiti la un eveniment destul de delicat. Acel document n-a reprezentat o comunicare oficiala si nici nu era o versiune oficiala, dar, sigur, dupa un moment de emotie din partea mai multor persoane, lucrurile s-au reinnodat. La ora actuala, parteneriatele noastre si cu actorii din Romania, si cu cei din Moldova sunt in buna regula, tocmai datorita faptului ca lucrurile sunt transparente, sunt cunoscute, scopurile parteneriatelor noastre vizeaza in primul rand aspecte care tin de sfera culturala, educationala, de dezvoltarea societatii civile, de dezvoltarea unor parteneriate profitabile pentru societatea civila din Moldova. Cred ca mesajul nostru a fost clar inteles.
A mai fost un incident. Comunitatea romana din Timoc a acuzat Departamentul de fals in documentele de finantare ale proiectului. S-a publicat aici, la Bucuresti, un raport. Si dupa aceea au fost investigati pentru evaziune fiscala de catre autoritatile de la Belgrad.
Cred ca a fost o exagerare din partea celor care au anuntat acest eveniment. Nu stiu exact in ce masura a fost cu adevarat o ancheta sau pur si simplu organismul similar financiar a dorit sa inteleaga exact ce s-a intamplat. Acolo, intr-adevar, in tabelele noastre exista suma care a fost trecuta in cererea initiala, si nu suma care a ajuns efectiv la beneficiar, pentru ca, desi putem aproba initial sume mai mari, deconturile se fac numai pe sumele efectiv cheltuite. Si atunci, finantarea finala, ultima, este inevitabil mai mica decat suma initiala.
N-ar putea Romania sa-si promoveze mai bine cauzele facand toate aceste operatii de finantare printr-o fundatie care sa nu fie de stat, si nu printr-un departament din cadrul MAE? Daca ar fi infiintata o fundatie care sa primeasca fonduri si de la stat, si de la particulari, de la diverse firme, eu cred ca toate aceste suspiciuni s-ar reduce, poate n-ar disparea, dar s-ar reduce.
Sigur ca e un model interesant. In masura in care vor exista parteneri din societatea civila doritori sa asume o astfel de responsabilitate, capabili sa asume o astfel de responsabilitate, noi vom apela si la acest tip de a rezolva lucrurile. Deocamdata, din pacate, lucrurile nu stau atat de bine. Intr-un fel, o astfel de modalitate de a finanta este in curs, e adevarat ca sunt sume modice si pe domenii de activitate restranse, dar e un model valabil, pe care noi l-am luat cel putin teoretic in discutie.
Guvernul e pregatit sa accepte o astfel de solutie? Realizeaza el ca si-ar atinge scopurile mai bine printr-o fundatie decat printr-o structura de stat? Ar fi o institutie mult mai credibila si s-ar putea mult mai usor implica. Statul e pregatit sa accepte asa ceva?
Da, suntem pregatiti pentru un astfel de parteneriat. Exista o experienta si o expertiza care au fost acumulate in ani de zile. Faptul ca Departamentul este incadrat in MAE confirma ca aceste lucruri se intampla in cadrul unei strategii asumate si in cadrul programului de politica externa al Romaniei si atunci exista certitudinea ca anumite lucruri se intampla, ca se intampla cand trebuie si cum trebuie. Sigur, pot fi reprosate o sumedenie de lucruri. In primul rand, o anumita intarziere birocratica, care a fost evidenta si in 2005, si in 2006, numai ca, ma intorc la ceea ce spuneam, n-am intrevazut un actor sau mai multi actori care sa creeze o astfel de fundatie si care, avand expertiza necesara, sa asume acest rol. Pentru ca aceasta finantare, care este o activitate importanta, este si o activitate riscanta, intelegand prin riscuri efectiv capacitatea de a controla fonduri, capacitatea de a crea aceste parteneriate valabile, de a le duce mai departe, de a le dezvolta. Departe de mine de a spune ca numai o structura a statului este capabila sa faca acest lucru.
Probleme de credibilitate
DRRP are o problema, e vorba de credibilitate. In timp, s-a incetatenit opinia ca DRRP este o umbrela pentru SIE. Autoritatile din jur sunt foarte crispate cand aud de Romania. Nici macar aici, in Romania, Departamentul nu se bucura de o imagine buna.
Sigur ca imaginea publica a Departamentului n-a fost una fericita, dar as spune ca n-a fost nici una corecta. De un an si jumatate suntem intr-un proces de reformulare a politicilor, a strategiilor si a rutinei publice. As spune ca rezultatele totusi se vad. Perceptia la care faceti apel se refera la MAE in intregime, pentru ca exista o serie de lucruri care vin din trecut si care inca stampileaza imaginea unor misiuni, a unor persoane...
Cati oameni aveti la DRRP? S-au produs schimbari de personal dupa 2005?
Sigur, s-au produs. Din pacate, avem si acum mai putini oameni decat in schema. Chiar zilele trecute s-a desfasurat un concurs de intrare in MAE. Noi am scos la concurs 5 posturi, au fost in jur de 100 de candidati. Vom aduce intr-un proces permanent oameni tineri si profesionisti in Departament.
Cati functionari aveti in Departament?
La ora actuala avem 16 oameni. Pentru ca a existat si un proces de plecare a unora la post. E natural. Asteptam rezultatele concursului, vor mai exista concursuri, astfel incat vom ajunge la ocuparea intregii scheme a Departamentului.
Cati dintre cei 16 vin de la serviciile secrete?
Nici unul, n-avem nici un raport cu serviciile secrete.
Asa sa fie?
Ii puteti vedea, sunt oameni in jurul varstei de 30 de ani. Cum va spuneam, sunt imagini recurente, care dispar. Am experienta aceasta foarte clara. In momentul in care mergem in delegatii, participam, facem proiecte impreuna cu partenerii nostri, anumite imagini recurente cad in fata evidentei, in momentul in care oamenii se duc acolo.
Sprijin pentru presa in limba romana
Programul de guvernare, capitolul 24, vorbeste foarte generos despre romanii de pretutindeni. De exemplu, se promite identificarea si sustinerea centrelor universitare si de cercetare din Occident, care au potentialul de a face cunoscuta cultura romana in strainatate. S-a lucrat ceva in directia aceasta? S-au identificat niste centre, se finanteaza cercetatori, proiecte, centre de cercetare?
Da, am facut in toate comunicarile noastre cu profesionistii romani din Occident apel pentru astfel de parteneriate. A fost si pentru ei o surpriza ca sunt invitati la astfel de programe. Am discutat deja cateva idei, unele s-au concretizat in proiecte. M-as referi la un proiect de cercetare sociologica pe care il vom avea, prin d-na Dana Diminescu, cu o intreaga retea de cercetatori ai fenomenului migratiei circulante din Europa, pentru ca e un lucru fundamental, trebuie sa stim care este profilul sociologic si antropologic al acestei emigratii, pentru a sti cui ne adresam, care sunt problemele cu adevarat importante si ce tip de politici sa aplicam.
Tot in Programul de guvernare se vorbeste de incurajarea difuzarii in Romania a presei scrise si audiovizuale din comunitatile romanilor de peste hotare. Eu n-am gasit presa de la Chisinau nici macar in bibliotecile mari din Romania.
N-as putea sa spun ce se intampla.
Nu o cumparati dvs.?
Furnizam prin Uniunea Scriitorilor din Romania fonduri pentru ca publicatiile respective, in primul rand, sa apara, in al doilea rand, sa-si creeze o politica de abonamente si in Romania, si in statul de resedinta. Deci, exista fondurile pentru a sustine prezenta inclusiv in Romania a presei respective. De ce, in mod concret, nu exista o mai mare raspandire a acestui tip de presa, cel putin la anumite institutii in Romania...
In Programul de guvernare se mentioneaza alocarea de fonduri pentru sustinerea unor institutii de cultura, a unor reviste. Ce reviste sustine financiar, partial sau total, DRRP?
Sustinem reviste ale Uniunii Scriitorilor din Moldova, reviste din Ucraina, din Bulgaria. Sigur, sunt reviste ale unor organizatii, asociatii. Ratiunea sustinerii lor este tocmai pentru a exista acest tip de presa in limba romana in acele comunitati.
Totusi, cei de la Viata Basarabiei sau Sud-Est Cultural s-au plans in mai multe randuri ca finantarea de la Bucuresti a inghetat.
Eu n-as fi de acord cu toate aceste plangeri, pentru ca lucrurile se intampla, cu oarecare intarziere, recunoastem, totusi proiectele au fost finantate, inclusiv ale acestei publicatii, Viata Basarabiei.
In ultimul timp DRRP acorda, cel putin aceasta este impresia, mai mult interes comunitatilor romanesti din Occident. E vorba de o reorientare a politicii Departamentului?
Da, este vorba si de o reorientare. Pe de alta parte, trebuie sa tinem seama si de realitate. Trebuie sa tinem cont de ce se intampla, iar acest fenomen este, dupa cum stiti, exploziv. Aceste comunitati sunt intr-un numar foarte mare, practic genereaza un profil anume, anumite atitudini, anumite relatii cu autoritatile statului de resedinta si cu statul roman. Exista deja o presiune. Deci trebuie sa cream instrumentele cognitive pentru a intelege fenomenul si apoi instrumentele de politica practica in a incerca sa asiguram acest cadru de comunicare.
Voturile romanilor de afara
Exista si un interes electoral pentru voturile romanilor din diaspora, ele sunt foarte ravnite de politicieni. Experienta din 2004 arata ca 150-200.000 de voturi pot fi decisive.
Sigur, nu neg interesul partidelor politice din Romania pentru aceste voturi si pentru relatia cu romanii de afara. Cred ca e un interes legitim. Dar in ceea ce priveste strict activitatea noastra, noi incercam sa cream o relatie cu institutiile statului roman si o relatie care sa armonizeze pe cat posibil viziunile noastre si necesitatile comune.
Proiectul legii cadru pentru romanii de pretutindeni este o proba a interesului pentru voturile romanilor din diaspora. Totusi, dvs. credeti ca oameni care au plecat din Romania din cauza saraciei, a umilintelor se vor mai grabi sa trimita votul prin corespondenta?
E o intrebare, intr-adevar. Tot ce pot sa va spun este ca proiectul vine sa raspunda unor cereri ale multor cetateni romani din aceste comunitati formate in special dupa 1990. Chiar trebuie sa existe posibilitatea moderna, eleganta, europeana de a rezolva problema exprimarii voturilor acestor cetateni, pentru ca a-si exercita votul numai in cadrul misiunilor diplomatice, consulate, ambasade e clar incomod si, din punctul lor de vedere, ineficace. Si atunci, acest proiect de lege a votului prin corespondenta mi se pare o necesitate. Si lor, de asemenea.
In discutiile, dezbaterile publice sau mai putin publice privind proiectul legii cadru privindu-i pe romanii de pretutindeni, au fost niste momente destul de tensionate. Care au fost motivele acestor dispute?
Noi am suspus dezbaterii publice proiectul legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni. Am avut un simpozion in vara care a adunat actori institutionali, ONG-uri si reprezentanti ai emigratiei si ai minoritatilor etnice romane din jurul granitelor, unde am inregistrat punctele de vedere, opiniile si apoi am incercat ca pe o buna parte dintre ele sa le incadram in rama in care am lucrat. Dupa aceea, am supus noua varianta inca o data aprecierii actorilor institutionali din Romania.
D-l Claudiu Saftoiu a acuzat atunci MAE ca incearca sa reduca rolul presedintelui.
Imi aduc aminte, raspunsul nostru a fost extrem de clar ca acceptam orice sugestie si am pus de altfel proiectul, din nou, la dispozitia actorilor institutionali, a Presedintiei, pentru noi modificari.
Ce modificari a propus Cotroceniul la acel proiect?
A existat o sedinta la Cotroceni in urma cu o luna de zile, in care am discutat direct pe textul de lege si acolo s-au facut ultimele retusuri.
Ce s-a introdus la cererea lor? S-a pus mai bine in valoare pozitia presedintelui?
Raportul presedintelui cu romanii din afara granitelor e, cred, un raport extrem de important. Noi am inteles aceasta importanta si am oferit presedintelui aceasta solutie a patronajului Forumului romanilor de pretutindeni ca forma de dialog periodic, dialog la cel mai inalt nivel.
Legea-cadru
In afara de asta, au mai fost si alte modificari survenite dupa intrevederea de la Cotroceni?
S-a insistat mult asupra unui pachet de legi, ceea ce este o optiune extrem de buna, pentru ca aceasta viitoare lege e o lege-cadru. Ea nu poate sa rezolve multe dintre probleme. Sigur, exista o mare problema in ce priveste redobandirea cetateniei romane, proceduri, termene, exista alte si alte probleme. Acestea trebuie sa fie rezolvate prin alte legi. Aceasta lege nu poate intra in materia altor acte legislative. Si atunci, una dintre concluziile pozitive ale intalnirii de la Cotroceni a fost ca va exista un pachet de legi. Se lucreaza la o lege a cetateniei, la alte acte normative, care sa sustina acest efort de a redimensiona intreaga politica privitoare la minoritati si la migratie.
Nu sunt niste proiecte pregatite mai demult? Doar legea-cadru era pregatita de Titus Corlatean. Va reamintesc, d-l Corlatean acuza DRRP ca a plagiat proiectul lui.
Nu se pune problema plagiatului, se pune problema unui proiect de lege guvernamental. Ei cereau un proiect de lege a guvernului Romaniei, care a fost preluat in tot ceea ce inseamna dispozitivul, care a fost discutat si care raspunde comandamentelor europene, in special Comisiei de la Venetia.
Partidele politice se pregatesc de anticipate. Va fi adoptata de parlament legea privind romanii de pretutindeni pana in primavara 2007?
Eu sper ca da. In cursul lunii noiembrie va exista lectura finala in guvern a proiectului de lege si dupa aceea guvernul il va depune pe masa parlamentului. Sunt convins ca va exista intelegerea la nivelul tuturor grupurilor politice ca aceasta lege trebuia sa existe mai demult si ca, sigur, cu modificarile la care se va ajunge in parlament, proiectul de lege este satisfacator pentru desenarea acestor raporturi.
Interviu realizat de Armand Gosu
25 octombrie 2006
