Statutul de procuror independent a inceput sa deranjeze

Divergente de opinie cu politicul

Ati avut un schimb de scrisori cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. El va solicita sa lasati procurorii sa se prezinte in fata comisiei de ancheta care se ocupa de interceptari. Ati avut o reactie neasteptata si ati raspuns foarte indraznet.

Ce intelegeti prin indraznet? Faptul ca respectam legea?

Da, respectati legea, facuta tocmai de parlamentari. In solicitarea sa, presedintele Camerei Deputatilor ignora statutul magistratilor.

 As vrea sa nuantez un pic raspunsul la aceasta intrebare si sa pornesc de la primele solicitari care ne-au venit de la aceasta comisie, comisie care a fost instituita pentru a verifica anumite informatii privind interceptarea comunicatiilor. Am primit niste solicitari scrise din partea comisiei, ca sa transmitem anumite informatii legate de cadrul legal in temeiul caruia noi facem interceptari, cum se fac interceptarile, cine sunt beneficiarii interceptarilor. Iar la aceste solicitari noi am raspuns in timp util. Ulterior, ni s-a solicitat sa asiguram prezenta anumitor procurori la aceasta comisie parlamentara. Am raspuns de asemenea ca, potrivit legii, procurorii nu pot fi citati la o comisie parlamentara, insa ulterior a intervenit acea solicitare a d-lui Bogdan Olteanu, in care procurorii erau confundati cu functionari ai guvernului, lucru care mi s-a parut extrem de ingrijorator. In finalul adresei, d-l Bogdan Olteanu practic mi-a dat o dispozitie. Mi-a spus:  "solicit sa dispuneti procurorilor". Si aici sunt doua aspecte pe care as vrea sa le nuantez. In primul rand, nici un procuror din Romania, cu atat mai putin procurorul general, nu poate primi dispozitii de la conducatorul unei alte institutii publice si, in al doilea rand, in atributiile procurorului general nu este prevazuta si obligativitatea de a asigura prezenta unor procurori sau a unor persoane citate la o comisie parlamentara - in adresa se scria "si oricaror persoane citate". Eu nu pot asigura prezenta "oricaror persoane citate" la comisiile de ancheta. Mai mult decat atat, au invocat dispozitiile din Regulamentul Senatului si al Camerei Deputatilor, potrivit carora orice persoana care este invitata la acea comisie este obligata sa se prezinte. Dar aceste dispozitii au fost declarate neconstitutionale inca din anul 1994 de catre Curtea Constitutionala. Deci este o mare diferenta intre a invita o persoana la aceasta comisie si a dispune citarea ei. Mai mult decat atat, aceasta invitatie se poate face doar la comisiile permanente, si nu la o comisie de ancheta. Acesta a fost raspunsul meu si cred ca a fost un raspuns pe masura solicitarii care mi-a fost adresata.

Dar este limpede ca pana acum s-a intamplat ca procurorii sa mearga oriunde erau chemati. Cum ati cutezat sa infruntati politicul? Pentru ca, pana la urma, vorbim despre independenta justitiei.

Da, procurorii fac parte din autoritatea judecatoreasca.

Ce v-a dat forta de a infrunta politicul?

N-as numi-o chiar o infruntare. As numi-o divergenta de opinii intre doua persoane care au cunostinte juridice. Deci, din punctul acesta de vedere, cred ca nu putem spune ca este un conflict sau o infruntare. Eu cred ca, atunci cand respecti legea, nu poate sa ti se intample nimic rau si cred ca acesta a fost si motivul pentru care am dat acel raspuns, pentru ca era bazat pe lege si pe dispozitiile legale.

 Ati solicitat  CSM sa transeze cazul, sa arbitreze situatia. N-a fost o sedinta calma. Care e toata povestea de acolo?

 Eu am solicitat  CSM sa se pronunte cu privire la doua aspecte. In primul rand daca, potrivit legii si normelor constitutionale, procurorii trebuie sa se prezinte la o astfel de citatie. Si al doilea lucru: am solicitat CSM sa aprecieze daca prin acea solicitare d-l Bogdan Olteanu ne-a incalcat independenta, respectiv a procurorului general, si daca a incalcat statutul de procuror. La prima sedinta a CSM aceasta solicitare a fost amanata, motiv pentru care asa-zisul conflict s-a prelungit oarecum in timp si a planat o suspiciune. Motivul amanarii a fost acela ca Directia Legislatie a CSM trebuia sa intocmeasca o nota si, avand in vedere subiectul, voiau sa fie cat mai bine fundamentata. Nu m-am opus acestei amanari. In schimb, la acea sedinta de care vorbiti dvs. am cerut ca aceste doua cereri sa fie tratate diferit, pentru ca asa era normal. S-a dispus de catre CSM ca procurorii nu pot fi citati. In mod exceptional ei pot fi invitati pentru a da anumite detalii tehnice. Insa in acea sedinta am sustinut si o sa sustin intotdeauna ca Ministerul Public nu are nimic de ascuns. Intr-adevar, tema care este supusa sau care face obiectul anchetei este tema de interes public, insa Ministerul Public nu are nimic de ascuns pentru ca procurorii nu efectueaza personal interceptari. Am spus ca intotdeauna au comunicat parlamentului si celorlalte institutii toate informatiile care ne-au fost solicitate. Si am spus ca, in cazul in care cineva are suspiciuni in ceea ce priveste activitatea Ministerului Public, sa faca sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, care, ulterior, urmeaza sa faca verificari in acest sens.

 Va contrazic. Premierul Tariceanu a declarat recent:  "Avem nevoie de colaborarea Procuraturii, care trebuie sa faca cercetarile specifice, astfel incat in final sa putem trage niste concluzii. Si, de aceea, fac un apel la procurorul general - adica la dvs. - sa catadicseasca sa furnizeze cat mai rapid aceste elemente. (...) Si trebuie sa inteleaga ca Procuratura nu este o institutie care face ce vrea in Romania, ci trebuie sa colaboreze cu celelalte institutii ale statului (...)". Cunoasteti declaratia. Este legata de incidentul de la Suceava, cu un elev care a murit.

O cunosc. Nu doresc sa o comentez foarte mult, dar doresc sa fac cateva precizari.

Premierul va reprosa ca ati intarziat sa furnizati date si, in general, ca nu colaborati cu alte institutii.

 As putea spune ca d-l prim-ministru nu a fost corect informat la data cand a dat aceasta declaratie. La toate solicitarile care ne vin de la Guvern, de la Parlamentul Romaniei, de la celelalte institutii publice, intotdeauna comunicam in termen si acest lucru se poate verifica. Referitor la acea declaratie,  Ministerul Public, Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a inceput cercetarile in acel caz. S-a primit din partea Ministerului Educatiei o solicitare de a comunica anumite date, solicitare care a fost inregistrata in dimineata zilei in care s-a facut declaratia de catre premier. In aproximativ o ora de la solicitare, s-au comunicat MEdC toate datele. Deci, la ora la care premierul a facut acea declaratie, datele solicitate de catre MEdC erau deja furnizate. Atributiile Parchetului si ale Ministerului Public sunt foarte clar stabilite in lege. Noi trebuie sa facem ancheta in acest dosar. In rest, ce spunea d-l prim-ministru, masurile care se iau in scoli nu este treaba Parchetului.

Ce constat? Constat insubordonare fata de parlament, insubordonare fata de primul ministru. Omul cui sunteti? Se spune ca sunteti omul lui Basescu. Omul lui Macovei?

O sa-i las pe ceilalti sa aprecieze daca sunt omul cuiva. Dar cu siguranta sunt omul care respecta legea. Asta am invatat in scoala si cred ca asta trebuie sa facem cu totii in tara asta.

Sunteti foarte tanara. Totusi, cum ati ocupat acest post?

 Daca va referiti la tinerete ca varsta, aveti dreptate. Daca va referiti la profesie, n-as putea sa spun ca sunt chiar tanara. Sunt procuror de 11 ani, am lucrat 11 ani in sistem, pot sa spun ca eu cunosc foarte bine problemele cu care te confrunti atunci cand faci ancheta. Iar despre modul in care am ajuns aici, am declarat de multe ori. Cred ca tineretea nu este un handicap in ceea ce priveste aceasta meserie, dimpotriva, cred ca este un avantaj, pentru ca te poti adapta la nou. Acum am aderat la  UE, trebuie sa ne mulam dupa normele UE. Cred ca esti mai consecvent si mai hotarat atunci cand ai elanul tineretii si, cand ai niste prioritati pe care ti le stabilesti si vrei sa le atingi, cred ca ai acel curaj pe care ti-l da varsta.

In cariera dvs. ati mai avut intalniri cu politicul?

N-as putea spune ca am avut intalniri cu politicul. De fapt, nici acum nu avem intalniri cu politicul. Colaborarea noastra cu oameni politici sau interferenta noastra cu oameni politici cred ca se raporteaza strict la limitele pe care legea ni le confera in acest sens. Ca procuror, am investigat diverse cauze in care au fost implicate si persoane care au detinut functii publice, dar n-as putea sa spun ca s-au facut presiuni asupra mea si nici acum nu cred ca sunt presiuni.

Prin urmare, n-ati simtit nici un fel de presiune de cand sunteti procuror general.

 Nu, n-am avut nici un fel de presiune si nici imixtiune in activitate din partea nimanui, cu exceptia celei pe care am considerat-o imixtiune, respectiv acea adresa care mi-a fost trimisa de presedintele Camerei Deputatilor si pe care am sesizat-o  Consiliului Superior al Magistraturii.

Daca tineretea nu este un handicap, faptul ca sunteti femeie este un handicap?

Nu.

Nu? Dar d-l Bolcas v-a insultat, a spus despre dvs. lucruri foarte urate.

In primul rand, am spus: nu pot sa cred ca asemenea discutii sau asemenea aprecieri se fac in Biroul permanent al parlamentului. Nu a confirmat nimeni ca s-au facut. D-l Bolcas are experienta, toti de acolo au experienta si sunt convinsa ca, lucrand in Legislativ, facand legile, le cunosc foarte bine. De acea data, d-l Bolcas nu a avut dreptate.

Procurorul general nu e implicat in dosarele penale

Cum lucrati cu procurorii? Ce modalitati aveti de a-i selectiona, de a-i promova si de a-i sanctiona la un moment dat?

In mod surprinzator pentru toata lumea, procurorul general are niste atributii care il fac sa fie "legat de maini si de picioare". Procurorul general nu-i angajeaza, nu-i evalueaza si nu-i sanctioneaza pe procurorii din subordine. Toate aceste atributii apartin CSM. Din acest punct de vedere, cand spun ca esti legat de maini si de picioare, ma refer la managementul pe care poti sa-l aplici efectiv. Din acest punct de vedere, procurorul general, avand in vedere si statutul procurorului independent, nu este implicat in nici un fel in dosarele penale. Practic, eu nu ii chem pe procurorii cu dosarele penale, eu nu-i intreb ce anume fac in dosarele penale. Ca procuror general, eu solutionez conflictele de competenta care apar intre diferite structuri de Parchet si ma asigur ca sefii ierarhici urmaresc ca dosarele sa fie solutionate in termen. Aceasta se numeste control curent operativ pe care il exercita seful ierarhic al procurorului de caz.

Nu aveti cateodata nostalgia faptului ca nu instrumentati un caz?

Sincer, imi lipseste ancheta. In ultimii 6 ani am investigat doar cazuri de crima organizata si imi lipseste putin aceasta activitate. Insa, raportat la atributiile pe care le am, din pozitia asta, cunoscand problemele pe care le au procurorii, cred ca pot sa creez conditiile de care un procuror are nevoie atunci cand solutioneaza un caz penal.

De ce are nevoie un procuror ca sa solutioneze un caz de crima organizata, de exemplu?

Daca ne raportam la cazurile complexe, cum sunt cele de crima organizata sau coruptie, in primul rand are nevoie de a constitui o echipa investigativa. Are nevoie de politisti care sa-l ajute in efectuarea investigatiilor, are nevoie de un spatiu in care sa-si desfasoare ancheta, are nevoie de specialisti care sa-l ajute in interpretarea sau solutionarea anumitor probleme de natura tehnica si, din acest punct de vedere, punem foarte mare accent pe specializarea procurorului. De aceea avem si structuri specializate, cum sunt DNA si DIICOT, si de aceea una dintre primele masuri a fost modificarea Legii pentru organizarea si functionarea DIICOT, tocmai pentru a imbunatati cadrul legal dupa care acesti procurori sa functioneze.

Ati mai avea si nevoi legate de legislatie care sa ajute mai mult munca procurorilor?

Da. Suntem preocupati in permanenta de imbunatatirea legislatiei pe care noi o aplicam. In primul rand, cred ca Codul Penal si Codul de Procedura Penala ar trebui modificate, iar legislatia sa fie unificata. Avem cateva impedimente legislative care ne impiedica sa solutionam dosarele in termen. Si am sa va dau un exemplu. La finalul urmaririi penale, conform CPP, procurorul este obligat sa prezinte inculpatului cercetat materialul de urmarire penala, adica toate probele pe care le-a administrat. Fara aceasta activitate, practic nu poti inainta dosarul in fata instantei de judecata, nu poti sa intocmesti rechizitoriul. Exista cateva situatii in care inculpatii se prezinta pentru a lua act de dosar, vin la Parchet, stau o ora, citesc din dosar, dupa care spun ca sunt obositi sau ca au alte activitati si pleaca. Ei, au fost doua situatii in care aceasta prezentare a materialului de urmarire penala a durat doua luni. Chiar trei luni. Daca il intrebi pe procurorul de caz de ce nu solutioneaza dosarul, este perfect acoperit, pentru ca spune: prezint materialul de urmarire penala, pe inculpat nu am cum sa-l oblig sa stea 10 ore la Parchet sa citeasca dosarul sau sa citeasca mai repede. Si iata ca suntem intr-un impas si nu putem solutiona dosarul.

In alte tari cum este?

In Germania, de exemplu, se prezinta o copie a dosarului inculpatului, dupa care dosarul se inainteaza instantei. In unul din aceste cazuri pe care vi le-am prezentat, procurorul de caz a propus inculpatului sa-i dea o copie dupa intregul dosar, dar acesta a spus: nu, potrivit legii, eu am dreptul sa vin aici sa citesc, eu asta vreau sa fac.

 Cum se impart dosarele? Ce ramane la  Parchetul General, ce merge la DNA?

In primul rand in functie de competenta care este stabilita prin lege si in al doilea rand potrivit principiului specializarii. De exemplu, daca avem o cauza de crima organizata, potrivit legii, aceasta se investigheaza de catre DIICOT, unde procurorul-sef, in functie de specializarea procurorilor, repartizeaza cauza. Spre exemplu, daca este un dosar de trafic de droguri, se trimite la Serviciul de combatere a traficului cu droguri. Dar mai este un criteriu, al treilea: in functie de incarcatura pe care fiecare procuror o are, adica seful ierarhic stie ca intr-un birou sunt 5 procurori, fiecare procuror are 10 dosare, iar daca un procuror are 7 dosare, primul dosar i se va repartiza celui care are mai putine cauze. In ceea ce priveste DNA, situatia este putin diferita pentru ca procurorul general conduce aceasta directie prin intermediul procurorului-sef. Or, acolo foarte multe dosare se inregistreaza direct, avand in vedere ca este o structura care are si personalitate juridica proprie. Dar si competenta DNA este strict prevazuta in lege.

In lupta impotriva coruptiei, a criminalitatii si a celorlalte infractiuni de acest fel, intotdeauna a fost formulata teama ca procurorii nu ar avea pregatirea necesara ca sa faca fata ingineriilor puse la cale de cei care comit asemenea infractiuni. Ce ne puteti spune de pregatirea procurorilor, in zona aceasta atat de sofisticata a crimei organizate, a delapidarilor, a tuturor infractiunilor de acest fel?

Vorbeam de specializarea procurorilor. Procurorii care lucreaza in aceste structuri, DNA si DIICOT, trebuie sa aiba o vechime de cel putin 6 ani. In ultimii ani, atat cu fonduri proprii, dar si prin programele PHARE care au fost contractate de Ministerul Public s-au facut foarte multe training-uri pe diferite teme si procurorii au fost specializati. Bineinteles ca aceasta specializare nu se termina odata cu aceste training-uri, ea continua. Institutul National al Magistraturii se ocupa cu pregatirea profesionala a procurorilor, dar si in cadrul Ministerului Public avem forme de pregatire descentralizata a procurorilor. Insa, atat DNA, cat si DIICOT au specialisti angajati, la care pot apela atunci cand exista probleme tehnice sau detalii de natura tehnica care trebuie lamurite. O precizare, insa: practic, din momentul in care noi sesizam instanta, nu mai avem atributii. Noi participam la sedintele de judecata, dar nu mai avem atributii privind solutionarea dosarului. Si cred ca trebuie sa vorbim si despre specializarea judecatorului. In prezent, avem judecatorul care intra, cu, sa spunem, 15 dosare. Sunt dosare si de crima organizata, si de coruptie, si de macrocriminalitate economico-financiara, si infractiuni de violenta. Judeca de toate. Or, cred ca aceasta specializare ar trebuie sa fie si la judecatori. Adica, numai anumiti judecatori sa judece cauzele de crima organizata. Pentru ca este foarte greu ca un judecator sa judece acum un omor, dupa care sa inceapa sa judece o inginerie financiara.

 Cum colaborati cu alte tari din  UE?

Inca dinainte de a adera in UE, prin Sectia de Cooperare Internationala au fost stabilite foarte multe contacte internationale. Avem foarte multe protocoale incheiate, chiar in cursul lunii iunie am sa merg la Paris, unde vom incheia un protocol de colaborare pentru constituirea unor echipe de ancheta mixte romano-franceze, pentru situatii in care avem aspecte care privesc fapte comise pe teritoriul uneia dintre tari. Colaboram prin intermediul celor de la asistenta juridica internationala, avem procurori din strainatate care se deplaseaza in Romania atunci cand trebuie sa desfasoare anumite activitati procedurale si invers. Si exemplele de acest gen sunt multiple. Ultimul care imi vine acum in minte este cel de la Craiova, cu acea retea de falsificatori de carduri care au fost arestati si in care autoritatile franceze ne-au solicitat sprijin si, cu procurorii din Romania, am pus in aplicare o cerere de comisie rogatorie care a dus in final la arestarea celor inculpati.

Nu este frustrant pentru un procuror, implicat intr-un caz cu o miza importanta, sa vada un verdict dat care contrazice rechizitoriul?

Eu nu cred ca ar trebui sa vorbim de frustrari. Cred ca un procuror in momentul in care administreaza probele intr-un dosar, atat in favoarea acuzarii, dar si in apararea inculpatului, atunci cand respecti legea si esti convins ca ai facut o incadrare juridica corecta, ca ai administrat toate probele si le-ai trimis instantei de judecata, nu cred ca putem vorbi de frustrari. Asta este meseria pe care trebuie s-o faci, sa lucrezi, sa administrezi probe. Nu cred ca putem evalua un procuror dupa cat de mult a lucrat intr-un dosar sau cate activitati a administrat. Ca si procurorul, judecatorul este independent. Judecatorul apreciaza probatoriul administrat, administreaza anumite probe in fata instantei si aplica acea sanctiune pe care o considera necesara sau pe care o face in urma individualizarii. Ca procuror, esti multumit in momentul in care ti-ai facut datoria asa cum prevede legea.

Cel mai important e sa stabilim adevarul

Dvs., ca procurori, ce aveti in vedere? Respectarea legii, ca intr-un fel de geometrie, sau a face dreptate?

Cred ca cel mai important e sa stabilim adevarul. Cred ca nici un procuror din tara asta nu-si propune, in momentul in care are o plangere, sa faca un scop in sine din a trimite in judecata. Intr-adevar, am putea fi evaluati in activitatea noastra prin numarul de rechizitorii si sa se spuna, de exemplu: ati avut 1.000 de cazuri si 50 de trimiteri in judecata. Practic, in momentul in care esti sesizat cu o plangere, trebuie sa stabilesti adevarul, sa stabilesti ce s-a intamplat, daca s-a comis o fapta penala, daca ai suficiente indicii, sa administrezi anumite probe si, daca ai indicii ca o persoana a comis o fapta penala, s-o trimiti in fata instantei de judecata. Deci, eu nu cred ca in acest moment procurorii din Romania fac un scop in sine din a trimite in judecata.

 Cum colaborati cu ONG-urile, tineti cont de recomandarile lor?  Transparency International a avut de curand un raport pe justitie.

Da, am avut si noi cateva chestionare, pe care le-am transmis procurorilor din teritoriu pentru a raspunde. Pot sa spun ca raspundem solicitarilor care ni se fac de catre ONG-uri in mod constant si tinem cont de recomandarile pe care acestea le fac public, mai ales organizatiile care au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Insa, vedeti dvs., in reformarea unui sistem de justitie nu numai Ministerul Public are un rol, suntem mai multe institutii implicate si cred ca printr-o buna colaborare cu toate institutiile putem face pasi inainte spre indeplinirea reformei in justitie.

De exemplu, s-a cerut rezolvarea dosarelor revolutiei si mineriadei din ‘90. Sunt doua dosare foarte vechi care nu mai ajung la capat nicicum. S-au facut solicitari in sensul acesta!

Da. Am avut solicitari in sensul acesta si va asigur ca, nu neaparat ca procuror general, dar ca cetatean, doresc si eu sa aflu ce s-a intamplat cu privire la acele evenimente si inteleg foarte bine interesul societatii civile in solutionarea acestor dosare. Chiar am avut solicitari si de la GDS, si de la mai multe ONG-uri, am avut si intalniri, atat eu, ca procuror general, dar la una dintre intalniri a participat si procurorul de caz. Cu ocazia acestor intalniri am explicat ca, prin prisma atributiilor mele, nu pot sa ma implic mai mult decat am facut-o. Am solicitat ca procurorii de caz sa faca o echipa de anchetatori. S-a extins echipa de anchetatori, am delegat procurori militari din tara care sa-l ajute pe procurorul de caz in solutionarea acestui dosar, am dispus ca procurorul de caz sa fie degrevat de alte dosare, pentru a se putea implica doar in solutionarea acestor dosare. Insa mai mult decat atat, ca procuror general, nu pot sa fac. Pot doar sa cer informari si sa ma asigur ca se lucreaza in mod ritmic si constant in acest dosar. Eu nu pot sa-i impun procurorului de caz un anumit ritm, nu pot sa-i impun sa faca anumite activitati si nu pot sa-i cer un termen.

Dar dvs. ce parere aveti de un caz care ajunge pe masa unui procuror si acel procuror poate sa stea cu cazul ala toata viata?

Nu poate sa stea cu acel caz toata viata. Vorbeam mai devreme de controlul curent-operativ. Procurorul ierarhic superior acelui procuror trebuie sa-l verifice si, daca 30 de zile nu a lucrat in dosar, nu a administrat nici un fel de proba, acel dosar poate fi luat si trecut la alt procuror. Au fost situatii in care am constatat ca un procuror a lasat nelucrat dosarul cateva luni de zile si am sesizat CSM. Nici procurorul ierarhic, nici procurorul general nu-l pot sanctiona pe un procuror cand constata o astfel de situatie, doar CSM.

Aveti cunostinta de cazul vreunui procuror care a fost amenintat de cei vizati de ancheta lui?

Au fost situatii in care procurorii au fost amenintati in mod direct sau indirect, insa vorbeam de acest statut de procuror independent si m-am si exprimat in ultima perioada ca el a inceput sa deranjeze. Din acest punct de vedere, cred ca acest statut este foarte bun.

Doamna procuror general, ce asteptam de la Raportul de tara?

Raportul de tara priveste mai multe institutii, dar eu ma voi referi la ce priveste Ministerul Public. La data la care am preluat acest mandat, am vazut care au fost obiectivele care au fost stabilite in sarcina Ministerului Public. Erau doua obiective mari, principale, pe care pot sa spun ca le-am indeplinit 90% pana la data la care s-a facut evaluarea si sper ca pana la finalul lunii sa fie indeplinit 100%. Este vorba despre reorganizarea Ministerului Public: primul aspect privea reorganizarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, intocmirea unui nou regulament de organizare si functionare a Ministerului Public si elaborarea unor noi state de functii si personal. In ceea ce priveste Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, acest lucru s-a realizat. Suntem in faza in care acum lucram la statele de functii si personal pentru unitatile din teritoriu. In principiu, am redus numarul posturilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care le vom da in teritoriu, pentru ca 80% din activitatea Ministerului Public o dau parchetele locale, unde si incarcatura pe procuror este foarte mare. Cu ocazia discutiilor pe care le-am avut cu expertii straini care au facut evaluarea, am prezentat aceste aspecte si cred ca, din punctul de vedere al Ministerului Public, fata de obiectivele pe care le-am avut, cred ca acest Raport va fi favorabil.

Interviu realizat de Rodica Palade