UDMR intre principii si practica politica

 Marti, 17 iulie, la sediul  Grupului pentru Dialog Social a avut loc masa rotunda cu tema UDMR intre principii si evolutii politice, moderata de Radu Filipescu si Armand Gosu. Publicam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.

Radu Filipescu  (GDS): Vreau sa va multumesc, d-le presedinte Markó Béla, pentru ca ati acceptat invitatia noastra. Practic este o intalnire care reia o colaborare pe care GDS a avut-o cu UDMR. A fost o perioada, în ultimii doi ani, cand aceasta colaborare nu a fost la acelasi nivel. Imi aduc aminte de foarte multe proiecte pe care UDMR le-a avut si pe care societatea civila le-a sustinut. Putem vorbi de un ultim an care a afectat intr-o oarecare masura atat UDMR, cat si GDS. Sunt evenimente diferite. Se implineste un an de cand suntem amenintati cu pierderea sediului. Acum suntem intr-o situatie de incertitudine, astfel ca nu stim in ce masura, din cauza lipsei unui sediu adecvat, vom putea sa ne continuam activitatea. Cred ca e un prilej acum de bilant si pentru dvs., si pentru noi pentru un schimb de pareri, de aprecieri si reprosuri, care poate s-au adunat.

Armand Gosu  (GDS): Voi fi ceva mai precis, cu riscul de a parea brutal. Practic, relatia cu UDMR s-a racit in 2005, cand au inceput primele discutii privind Legea ANI. Am fost dezamagiti de atitudinea UDMR in negocierea acelui text de proiect, pentru ca, trebuie sa o spunem, pentru unii dintre noi, UDMR era un etalon de europenitate in acest colt de Baragan. Am constatat, in ultimii doi ani, ca si UDMR a luat culoarea mediului politic romanesc. Eu plec de la premisa, poate gresita, ca UDMR beneficiaza oricum de 6% din voturi la alegeri pentru ca are un electorat stabil si tocmai asta i-ar permite sa fluture steagul eticii in politica, al temelor europene, al proiectelor consistente privind modernizarea Romaniei. In cadrul acestei discutii doresc sa ne oprim asupra subiectelor celor mai importante. E vorba de atitudinea UDMR fata de  DNA. Ce se intampla acum in Uniune, pentru ca bat la usa alegerile pentru Parlamentul European, si daca negocierile care au loc acum cu László Tökés vor reusi sa impiedice divizarea electoratului maghiar si disparitia UDMR ca partid politic care atinge bariera de 5% pentru a intra in Parlament. In primul rand vrem sa ne dezvaluiti ratiunile pentru care Uniunea s-a pozitionat impotriva proiectelor de reforma promovate de Monica Macovei, impotriva proiectului ANI. Foarte adesea, membri marcanti ai Uniunii au aparut la televiziuni atacand-o pe Monica Macovei. De ce?

Lupta impotriva coruptiei vs drepturile omului

Markó Béla  (presedintele UDMR): Nu stiu daca relatiile noastre s-au racit, dar in orice caz s-au rarit ocaziile de dezbatere, de intalnire. Ultima data am fost la dvs. acum doi-trei ani. In ceea ce priveste GDS, eu as vrea sa va asigur ca UDMR are obligatia sa sustina in continuare existenta acestui sediu si nu numai ca vom vota ca atare, dar vom incerca sa-i convingem si pe altii ca acest sediu trebuie sa ramana la GDS. La intrebarea d-lui Gosu referitoare la conflictul, disputa dintre noi si d-na ministru al Justitiei, atitudinea sau pozitiile noastre fata de DNA, fata de infiintarea ANI, asta demonstreaza ca am intrerupt dialogul, intr-un anumit sens. In 2005 nu mai exista un dialog profund si real intre UDMR si societatea civila romaneasca sau anumiti reprezentanti ai societatii civile. Si eu as putea sa raspund cu o intrebare, si anume: ce s-a intamplat cu societatea civila? Fiindca, asa cum UDMR a dat dovada, si eu recunosc acest lucru, de o anume miopie cand, la un moment dat, s-a asezat pe o pozitie unilaterala de aparare a unor drepturi cetatenesti, drepturile omului, la fel nici societatea civila, fata de care intr-adevar noi ne-am trezit ca suntem de cealalta parte a baricadei, la fel a dat dovada de un alt fel de miopie. Din entuziasmul justificat de a impune o reforma a justitiei si de a lupta cat mai eficient impotriva coruptiei, societatea civila nu a observat ca, de fapt, sunt periclitate drepturile cetatenesti, drepturile omului, in legatura cu care candva noi am fost in consens. Cu alte cuvinte, in optica UDMR, noi nu voiam sa acceptam anumite instrumente, anumite prevederi care ar fi periclitat sau pericliteaza drepturile cetateanului. Si nu drepturile politicianului. Cu alte cuvinte, exista pericolul ascultarii de telefoane, pericolul urmaririi nejustificate a mai multor persoane - ceea ce, partial, asa cum am aflat, a si avut loc in aceasta perioada. Daca am fi avut dezbateri la vremea respectiva, daca am fi incercat sa ne explicam reciproc cum gandim in legatura cu aceste probleme, dupa parerea mea, am fi ajuns la un consens.

 Acum, in legatura cu faptul ca, in mod neobisnuit, UDMR a adoptat o declaratie, anume ca  DNA nu numai ca a facut cercetari, ci a si demarat urmarirea penala a 4 politicieni UDMR care sunt acuzati ca, in mod discriminatoriu, ar fi facut lobby, ar fi contribuit la alocarea unor fonduri in favoarea unor comunitati maghiare sau comunitati care sunt conduse de primari UDMR. Faptul ca e vorba de primari UDMR apare in motivatia DNA. Noi am spus ca se creeaza astfel un precedent foarte periculos. Fiindca, in mod firesc, poate fi contestata o decizie luata de un ministru, de un consiliu local sau judetean ca n-a judecat corect prioritatile, ca a avut alternative si n-a ales varianta potrivita. Dar in cazul in care n-ai reusit sa stabilesti prioritatile bine, trebuie sa fii sanctionat de electorat sau de cel care te-a numit, si nu de justitie, de procuratura. Sa fiu foarte clar: oricand procuratura trebuie sa aiba libertatea sa cerceteze si sa nu se amestece politicul. Dar ar mai trebui sa existe o conditie: sa nu devina aceasta cercetare un factor de compromitere a persoanei respective. La noi, cei impotriva carora s-a demarat o cercetare sunt deja considerati vinovati si sunt tratati ca atare de catre presa. Ar trebui sa discutam si acest lucru.

 In ceea ce priveste Uniunea Civica Maghiara, deci o alta formatiune politica care nici pana la ora actuala nu a reusit sa se inregistreze, dar care exista, indiferent daca este sau nu inregistrata, este o grupare care cauta o alternativa politica in afara UDMR si in acest moment noi consideram ca trebuie sa fim atenti la aceasta grupare, inclusiv oferind liste comune, in cazul episcopului László Tökés pentru alegerile pentru  Parlamentul European. O astfel de colaborare ar fi o colaborare electorala, care nu ar presupune un compromis de ordin doctrinar, de ordin programatic sau de ordin ideologic.

A. Gosu :  Totusi, va trebui sa faceti concesii pastorului László Tökés, ca sa colaboreze cu dvs. Ce fel de concesii s-ar putea face? Va radicalizati programul politic?

Markó B. : Eu nu vreau sa ne intoarcem la anii ‘90, desi, din anumite puncte de vedere, n-ar fi rau. Eu as vrea o colaborare cu László Tökés si acea grupare sub forma conlucrarii electorale, care ar presupune identificarea unor scopuri comune, a unor puncte comune in programele noastre.

R. Filipescu : Daca tot am intrat in subiect, colaborare ar insemna o parte de program si o parte de impartire de locuri.

Markó B. : Da, foarte exact.

A. Gosu : Inseamna ca pastorul László Tökés ar intra pe unul din primele trei locuri, cele eligibile. Pe primul loc, al doilea, al treilea?

Markó B. : Discutam acest lucru mai tarziu.

A. Gosu : Intrebarea se referea la posibilitatea radicalizarii discursului politic al UDMR, radicalizare care sa urmareasca o mobilizare mai buna a electoratului.

Markó B. : E posibil acest lucru. In campanie, fiecare formatiune isi pune mai radical dezideratele, dar nu ar putea sa ne schimbe retorica in asa masura incit sa deviem de la ideea ca prin instrumente politice, prin dialog si colaborare cu partidele romanesti sa realizam ceea ce dorim. N-am putea sa ne radicalizam in asa fel incat sa trecem la alte instrumente: proteste, referendumul organizat in secuime, care, conform legii existente, n-are nici o valoare. Sau are valoare de sondaj de opinie publica. Ar fi foarte bine daca legea ar face posibil un astfel de referendum, dar acest lucru nu e posibil. Radicalizarea noastra are anumite limite foarte clare.

Electoratul maghiar si UDMR

Rodica Palade  (GDS): Dvs. sunteti la putere de destul de multa vreme. Acest lucru aduce si beneficii, dar si dezavantaje. Dezavantajul, nu stiu daca dvs. il resimtiti, este indepartarea de propriul electorat. Nu cumva acest UCM este chiar un semnal al indepartarii de propriul electorat? Mai vreau sa ridic o problema: pozitia pe care ati luat-o la referendum. Electoratul dvs. nu v-a urmat in decizia pe care ati luat-o. Cum priviti acest lucru? Chiar si atitutidea fata de reforma in justitie a fost interpretata de electoratul dvs. ca o protejare a unor varfuri ale formatiunii. Stiindu-se ca avem de a face cu o coruptie endemica, iarasi vorbesc de electoratul maghiar, atitudinea UDMR a fost perceputa uneori ca una de protejare a unor persoane de la varf care pot sa aiba anumite probleme cu justitia. Ma intereseaza relatia dvs. cu electoratul.

Borbély László  (ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor): Ne erodam si noi, cum se erodeaza in toata lumea un partid aflat la putere, oricat de bun ar fi, si nu consideram ca noi suntem cei mai buni sau suntem cei care avem totdeauna dreptate. In ce priveste electoratul, este dificil de cuantificat. D-l Markó Béla a renuntat la functia de viceprim-ministru pentru a se ocupa mai mult de organizatie.

In legatura cu referendumul, noi am discutat foarte mult atunci cand s-a luat aceasta decizie. Nu poti sa spui neaparat ca electoratul maghiar s-a intors impotriva noastra. Poti sa spui ca n-a fost interesat de referendum, pentru ca n-a participat in numar foarte mare. Poti sa spui ca n-a fost o alternativa. M-au intrebat foarte multi: dupa aceea ce se va intampla? Si alternativa era, stiu eu, d-l Vacaroiu sau... Deci nu era alternativa. Lucrul este putin mai complicat. In ceea ce priveste protejarea unor persoane, noi n-am putut sa comunicam foarte bine. Noi consideram in continuare ca nu trebuie sa avem un stat in care unele institutii sa abuzeze de puterea pe care o au. Nu va suparati, e vorba de o acuza pur etnica. Daca acuzi, si e vorba de o acuza penala, ca a dat mai multi bani la o localitate in detrimentul altor localitati si spui si de ce, pentru ca e vorba de o localitate locuita in majoritate de maghiari, atunci avem o problema. Daca azi acuzi la un moment dat un ministru de spionaj si tradare de tara si peste un timp spui, pardon nu e spionaj, nu e tradare de tara, e un sprijin moral dat unor organizatii transnationale. Acel om a fost suspendat si acel om oricum va suporta consecintele politice, chiar daca dupa un timp se va spune ca este nevinovat. In cazul  ANI, nu e vorba numai de un ministru, e vorba de 2,5 milioane de cetateni, pentru ca se verifica la nivelul tuturor. Sa vedem pana unde putem merge, daca poate sa vina cineva acasa sa faca perchezitie fara mandat, asa cum era in prima varianta. Aceasta prevedere a scos-o pana la urma d-na ministru, cand a realizat.

In ce priveste apropierea de electorat, aveti dreptate, e problema noastra, pe care trebuie sa o rezolvam acum. Trebuie sa explicam oamenilor ce dorim, sa discutam cu ei, sa explicam ce inseamna alegeri europarlamentare.

 Vreau sa ma refer la o problema care tine de guvernare. Si pe mine m-a surprins in mod placut Catalogul publicat de revista 22 saptamana trecuta, dar ce nu vad nici in cadrul societatii civile, nici la analisti politici o dezbatere serioasa asupra guvernarii. Se fac afirmatii foarte transante ca acest guvern este slab si celalalt, de pana in aprilie, a fost bun sau invers. Eu cred ca un om cand face o analiza trebuie sa ia programul de guvernare si sa vada ce a facut fiecare ministru, guvernul in totalitatea lui, si atunci poate sa spuna daca un guvern a fost eficient sau nu.

R. Filipescu : As avea de facut cateva comentarii si, de ce nu, sa raspund la provocarea pe care ne-ati facut-o. Va marturisesc ca au fost situatii, in momentul in care s-a auzit de anumite acuzatii din partea DNA, in care am fost impartit intre doua tentatii. In momentul in care exista perceptia ca e multa coruptie, simti nevoia sa afli ca cineva este anchetat si ca organele procuraturii si ale justitiei isi fac treaba si exista o tentatie de a proteja fata de abuzuri. Cazul acestor 4 primari ne-a facut sa ne gandim in ce masura o realocare de fonduri e atat de grava incat sa duca la o ancheta. E regratabil modul in care a fost prezentat cazul, tentativa de a etniciza, de a crea un conflict. Dar una e modul in care a fost prezentat cazul si altceva este in ce masura decizia primarilor a incalcat sau nu o lege. Si acolo nu stiu, nu sunt de specialitate ca sa-mi dau seama.

Anton Niculescu  (secretar de stat Ministerul Afacerilor Externe): Nu e vorba de primari, e vorba de prefect, secretarul general al guvernului si un deputat. E evident o decizie politica. Hotararea DNA nu are a face cu justitia, pentru ca guvernul e acela care decide incotro isi aloca resursele. As intoarce pe dos acest rationament. Daca va uitati in MO, vedeti ca DNA are dreptate, in sensul ca repartitiile astea sunt etnice. Pana sa ajunga UDMR la guvernare, regiunile unde locuiesc maghiari preponderent au fost lipsite de redistribuirea aceasta. Uitati-va cum arata drumurile in secuime.

Markó B. : D-l Niculescu are dreptate. In ultima vreme, noi avem un talent deosebit de a devia dezbaterile politice in alta directie. Acum "ne ajuta" si  DNA, cand discutam problema alocarii fondurilor in optica caracterului infractional, ceea ce in acest caz nu exista. De ce am fost noi foarte suparati pentru demararea urmaririi penale in acest caz? Pentru ca in Ardeal avem probleme foarte serioase de dezvoltare a infrastructurii si, atunci cand am militat pentru autostrada din Transilvania, deja am simtit o impotrivire, chiar o banuiala sau o suspiciune in ce priveste demersurile noastre in acest sens. In astfel de conditii, cand UDMR incearca sa faca presiuni pentru a obtine alocari pentru dezvoltari infrastructurale, sa te trezesti infractor este o problema. Dar nu e o problema a justitiei si a combaterii coruptiei de data aceasta, dupa parerea mea, ci demonstreaza o lipsa de dezbateri pe programe, pe viziuni, pe conceptii, inclusiv in ce priveste dezvoltarea unor regiuni ale tarii.

R. Palade : Este foarte adevarat, si surpriza mea a fost foarte mare sa vad ca in Ardeal sunt drumurile foarte proaste. Si atunci m-am intrebat: UDMR este la guvernare din 1996, de ce nu face lobby, de ce nu reuseste sa obtina aceste alocari pentru drumuri, de vreme ce se afla chiar la guvernare?

Niculescu A. : Ce inseamna a fi la putere? As vrea sa va uitati ce portofolii am avut noi. A avea puterea inseamna a putea influenta, sa ai un minister coercitiv. Nu turismul sau ce a avut d-l Tokay, care a fost ministru pentru Minoritati, minister foarte important pentru noi, dar nu in sensul detinerii puterii. Noi am reusit sa influentam anumite lucruri - si aici ii raspund lui Armand care ne reproseaza ca am luat culoarea mediului politic local. Am avut colegi care s-au opus participarii la guvernare. Spre deosebire de albanezii kosovari, ca sa continui in nota asta exagerata, noi am decis sa participam la viata politica, am spus: asta este programul nostru, astea sunt obiectivele si am incercat sa le obtinem prin dialog cu majoritatea. Or, astia sunt partenerii nostri: PSD, PD, PNL, PNTCD. Vorbeati despre electoratul nostru. Eu pot sa va spun mai multe despre raportul UDMR-societate civila, mai ales elita intelectuala din Bucuresti. Raportul este invers proportional intre simpatie si eficienta. Noi am fost foarte simpatici in cladirea asta pana in 1996, poate si dupa aceea, pana ce CDR si-a pierdut din sclipire. Dar va rog sa va uitati ce am obtinut noi, in afara de participarea in parlament. S-a adoptat in 1994 o  Lege a invatamantului, domeniu crucial pentru noi, mai restrictiva decat ce exista pe vremea lui Ceausescu, din punct de vedere al predarii in limba minoritatilor, asta in conditiile in care de un an eram membri cu drepturi depline in Consiliul Europei. Asta "a obtinut" UDMR in perioada cand era "europeana", cum ati formulat.

A. Gosu : In contextul disputei politice din ultimii doi ani, lumea romaneasca s-a pozitionat radical, in transee. Daca pana la un moment dat UDMR era foarte aproape de pozitiile unor segmente ale societatii civile, deodata am descoperit Uniunea de cealalta parte a baricadei. Pe mine m-a mirat lipsa de intuitie politica a conducerii. Am aflat de la membri ai guvernului ca UDMR, prin persoana d-lui presedinte Markó Belá, bloca luarea in discutie a proiectului Legii ANI. Asta in conditiile in care noi asteptam rezultate importante in lupta impotriva marii coruptii. Si acum ANI vi se pare bun pentru ca este subordonat Senatului. Dvs. spuneti ca sunt drepturi individuale care sunt calcate in picioare, se intra cu senilele peste viata privata. Explicati-mi ce drept individual a aparat Senatul cand si-a subordonat ANI?

Markó B. : Sa va spun un amanunt mai interesant, mai colorat, ceea ce poate nu v-a povestit d-na ministru Macovei. Am avut multe discutii cu d-na ministru, nu eu, ci colegii mei. Dar trebuie sa stiti ca intamplator acel proiect a fost adoptat de guvern intr-un moment cand eu am condus sedinta de guvern. Si, cand au existat incercari de a opri proiectul, am facut o intelegere, inclusiv cu d-na ministru, ca daca mai e ceva de completat se corecteaza mai departe. Tine de istoria acestui proiect. Primul ministru nu a fost prezent. Ceea ce nu inseamna ca nu aveti dreptate, au fost foarte multe discutii legate nu de necesitatea acestei institutii sau a acestei legi, ci de o serie de detalii, de altfel foarte importante. Nu-mi propun acum sa intru in detaliile unei institutii sau ale unei legi, pentru ca, oricat de importanta ar fi aceasta lege, totusi e un singur element in toata constructia pe care vrem sa o avem.

Busola UDMR

Andrei Cornea  (GDS): O mare parte, poate nu majoritara, hai sa spunem, luminata a societatii romanesti, crede in momentul de fata, este convinsa ca actualul sistem constitutional si cu legile aferente nu e bun. Si nu e bun nu pentru ca e prea prezidential sau parlamentar, ci pentru ca e contradictoriu. Si pentru ca practica constitutionala si parlamentara nu a incurajat o clarificare, ci dimpotriva, a incurajat o multime de contradictii si a incurajat un tip de a respecta litera unei Constitutii, dar de a nu vedea totusi spiritul ei. Ajungand aici, n-am sa va intreb ce tip ati prefera sau cum v-ati pozitiona in dezbaterea asta pe care unii dintre noi am starnit-o in ultimul timp, cu "a treia republica" sau "o noua republica". Nu inteleg cum a putut o organizatie, un partid, care a dat dovada pana acum de multa inteligenta politica, de abilitate, de simt al nuantelor, sa faca in doi ani jumatate doua mari greseli: una, cea de a recomanda intre cele doua tururi de scrutin vot pentru Adrian Nastase, cunoscand faptul ca intr-o parte, indraznesc sa spun, luminata a societatii romanesti, pe care dvs. aveti interesul sa o castigati de partea dvs., Adrian Nastase e considerat o pacoste. Dupa asta lucrurile s-au schimbat si ati ajuns in situatia din Parlamentul Romaniei din 2007, cand v-ati numarat - cei mai multi dintre parlamentarii UDMR - printre cei care au votat suspendarea presedintelui Basescu. De ce? Nu e vorba aici de simpatie sau antipatie, lasam deoparte aceasta chestie. Ma gandesc numai la ideea de calcul politic, practic si lucid. Un parlament care si-a pierdut luciditatea. Pentru ca existau nenumarate sondaje de opinie care aratau toate ca presedintele va castiga. Existau nenumarate analize care aratau ca presedintele doreste sa fie suspendat, in felul lui, pentru ca ii convine ca va fi suspendat, pentru ca va castiga popularitate. Dvs. v-ati aliat acestei coalitii, desi puteati sa stati deoparte. La urma urmelor, in parlament votul e liber, puteati sa nu votati, sa va abtineti. Sigur, tot ar fi fost suspendat presedintele, dar nu cu votul dvs. Nu mai vorbesc despre ce s-a intamplat in Harghita, Covasna, Mures. Am fost stupefiat in ziua aia cum se anuntau rezultatele participarii la vot. A fost un soc pentru mine si pentru multi alti colegi ai mei care ne obisnuisem sa vedem in UDMR un partid luminat, condus de politicieni profesionisti. Erau cei mai buni. De fapt, i-am fi votat de multe ori, daca imprejurarile nu ar fi fost de un asemenea fel incat preferam sa votam un partid romanesc ca sa castige, pentru ca UDMR n-avea sanse sa ajunga la putere. Am fost socati sa vedem UDMR mergand pe un drum ilogic. N-am putut gasi alta explicatie decat: interese legate de coruptie. Este singurul lucru care explica aceasta intunecare, aceasta lipsa de luciditate. Cel putin din punctul de vedere al imaginii. Va vorbesc ca un om care vede din afara lucrurile. Deci, o sa ma iertati ca fac prezumtia: daca acesti oameni inteligenti, cu capul pe umeri pana acum, dintr-o data, brusc, au inceput sa faca lucruri contraproductive, trebuie sa fie ceva necurat.

Markó B. : Va multumesc pentru sinceritate. Stiu ca foarte multi au vazut astfel deciziile noastre. Pentru ca e vorba de mai multe decizii. Coruptia: nu cred ca intre maghiari, inclusiv politicieni maghiari, n-ar putea sa nu fie corupti. V-as propune sa vedeti ca totusi noi ne-am implicat altfel in politica romaneasca in anii ‘90, am avut alte abordari si de aceea zic ca in acest moment acuzatiile ca avem foarte multi corupti, ca UDMR ar fi o formatiune corupta pentru mine sunt cam absurde si in contradictie cu originea acestei formatiuni. Ceea ce nu inseamna ca in UDMR nu ar putea sa fie si oameni corupti. Dar ca toata conducerea si toti liderii si toata organizatia ar fi penetrata de coruptie...

A. Cornea:  N-am spus asta.

Markó B. : Nu ati spus dvs., dar stiti ca exista o astfel de abordare. Interese exista totusi si eu nu cred ca din acest punct de vedere noi am putea face abstractie de interese mai mult ca altii. La ce interese ma gandesc? Maghiarii au, de exemplu, un interes al descentralizarii, fiindca noi traim in comunitati locale, suntem mai puternici acolo, stim ca intr-un consiliu local ales, intr-un consiliu judetean in care suntem majoritari vom putea avea mai multa forta, ca etnie. De aceea probabil ca vrem mult mai ferma descentralizare, atributii cat mai multe, bani cat mai multi. Cat despre greseli... Sunt ele greseli? Din punctul dvs. de vedere sunt, din punctul meu de de vedere, nu. In ceea ce priveste cele doua momente, primul: votul pentru candidatul la presedintie din 2004. Dvs. trebuie sa stiti ca noi am vazut o contradictie foarte flagranta in ceea ce priveste rezultatele obtinute de UDMR in viata politica romaneasca. Intre 2000-2004, noi n-am intrat in guvern, desi exista aceasta posibilitate sau puteam sa fortam. N-am intrat in guvern, fiindca ne-am spus ca e vorba de un partid fata de care programele noastre nu sunt in totalitate compatibile, sunt diferente esentiale si n-am putea guverna impreuna. Dar am sprijinit dupa un protocol acel guvern. Si trebuie sa stiti ca din punctul de vedere al drepturilor minoritatilor, in acea perioada am obtinut schimbarile cele mai radicale: o lege privind utilizarea limbii materne in viata si administratia publica la un procentaj de 20%, care la vremea respectiva era o noutate si trebuia fortat in parlament pentru a fi adoptata; modificarea Constitutiei, incluzand dreptul de folosire a limbii materne in justitie, administratie, institutii descentralizate ale statului, in legatura cu care nici nu a existat in momentul respectiv o lege etc. In timp ce in actuala perioada, cu toate ca suntem in guvern, ca eu am fost vicepremier, nu am reusit sa trecem Legea minoritatilor. Daca vorbiti de greseala noastra, asa-zisa greseala, atunci trebuie sa recunoasteti ca foarte repede dupa aceea am luat o decizie extrem de importanta pentru actuala situatie, pentru alianta cu D.A. etc. Noi am luat acea decizie fara de care, si nu prea se vorbeste despre acest lucru acum, nu am fi avut un guvern al Aliantei. Cealalta intrebare, despre suspendare. Aici, rezultatul referendumului a fost pentru mine un avertisment, pentru mine personal si pentru colegii mei, si eu recunosc acest lucru.

A. Cornea : Dar nu banuiati?

Markó B. : Nu. Nu neg ca acel rezultat a fost destul de important in decizia mea de a-mi da demisia din functia de vicepremier. Am spus ca menirea mea e sa rezolv aceste probleme, sa vad ce se intampla in UDMR, ce se intampla in comunitatea noastra, sa incerc sa inteleg de ce s-a indepartat UDMR de propria comunitate. Nu am negat ca a existat o astfel de indepartare, probabil ca fireasca, dintr-un anumit punct de vedere. Noi la vremea respectiva am spus ca e o initiativa buna si ulterior s-a dovedit ca noi nu am avut dreptate, atunci cand ne-am raliat acelei initiative. Dar in ceea ce priveste ideea sanctiunii, in continuare sustin ca am avut dreptate. Atitudinea electoratului maghiar: aici, cei care s-au dus la vot, intr-adevar, marea lor majoritate, ca si romanii, au votat impotriva demiterii si impotriva pozitiei UDMR. Pe mine m-a pus pe ganduri o alta chestiune, si anume ca foarte putini maghiari s-au dus.

R. Palade : Ceea ce nu se intampla cu comunitatea maghiara, care e foarte disciplinata si merge la vot.

Markó B. : Da, si e ceea ce va da dreptate. Probabil ca unii n-au mers fiindca n-au vrut sa voteze impotriva parerii UDMR, dar nici n-au fost de acord cu opinia noastra si mai ales cei care nu s-au dus au dat dreptate celor care spun ca era o problema a romanilor. Eu nu cred acest lucru. Eu niciodata n-am acceptat ideea ca ce se intampla in Romania nu ne priveste si pe noi. Dar probabil ca cei care nu s-au dus la vot au avut aceasta opinie. Si acest lucru ne-a pus pe ganduri. In ceea ce priveste suspendarea, in continuare sustin ca pozitia presedintelui trebuia sanctionata, dar suspendarea a fost o idee nefericita nu numai pentru motivul ca nu a avut succes. Dupa parerea mea, aceasta idee a slabit din nou o anumita veriga in sistemul nostru institutional, Presedintia. Eu nu sunt de acord inclusiv cu alegeri anticipate, din acest punct de vedere, pentru ca iarasi introduce un element de incertitudine in sistemul nostru.

A. Cornea : Nu va inteleg aceste ingrijorari. Alegerile, iertati-ma, fac parte dintr-un sistem parlamentar.

Markó B. : Aveti dreptate, e o diferenta si de aceea le-am si acceptat.

A. Niculescu : As vrea va semnalez un lucru, totusi, discutati cu o organizatie care are scopuri specifice. Va inchipuiti ca, atunci cand ne-am hotarat sa sarim din barca PSD in barca D.A., am pus si noi conditii. O conditie, altminteri constitutionala, era adoptarea unei legi privind minoritatile nationale. Stiti pe cine a pus PD sa discute acest proiect in parlament, pe cine a desemnat din partea conducerii lor? Pe d-l Valeriu Tabara, fost presedinte PUNR, care a luat stafeta din mana lui Funar.

A. Cornea : Problema era urmatoarea: de ce ati votat alaturi de PRM, pentru ca asta e. Problema e ca publicul care a asistat oripilat - nu va dati seama ce s-a intamplat in acea zi - in acea zi publicul s-a uitat la televizor si a vazut o chestie nemaipomenita: a vazut PSD, PRM, UDMR si PNL votand cu totii, disciplinat, impotriva presedintelui, toata lumea stiind ca asta nu se va intampla. A fost un fel de intunecare a mintii.

A. Niculescu : Stiti ce s-a intamplat? Sa luam secvential. Prima decizie a UDMR in parlament a fost sa se opuna suspendarii. Pe urma, cand s-a ajuns la vot, a fost o presiune mare din partea unor udemeristi sa spunem ca fiecare voteaza dupa cum ii dicteaza constiinta. A fost o schimbare care poate a avut menirea sa confuzioneze. Dar au fost presiuni foarte mari, pentru ca cei care lucreaza acolo in parlament...

A. Cornea : D-l Hrebenciuc...

A. Niculescu : Nu, nu numai. Eu v-am spus acum de Valeriu Tabara. V-am spus ca suntem specifici, pe noi ne doare mult mai mult legea aia decat alte legi care va preocupa pe dvs.

A. Cornea : Da, dar ati votat alaturi de PRM, ati avut o intelegere de principiu si cu Funar. Era un vot esential in momentul acela, recunoasteti ca era un vot important, nu era un vot oarecare pentru o lege care trece si pentru care unii voteaza asa.

A. Niculescu : E adevarat. Eu chiar as fi curios sa vad cati udemeristi au votat atunci.

Markó B. : Trebuie sa stiti ceva. Lucrurile nu s-au intamplat asa cum credeti dvs. Cel putin in ce priveste UDMR, noi nu am facut nici un fel de intelegeri, nu numai ca n-am facut cu PRM, cred ca totusi nu ne banuiti si dvs. N-am facut o intelegere nu numai cu PSD sau PC, nici cu PNL nu am facut. Ma refer la cazul suspendarii. UDMR de data aceasta nu s-a corelat cu nimeni.

A. Cornea : Iar ce ne-a ingrijorat mai inainte a fost acel vot in Senat impotriva Monicai Macovei, unde iarasi ati votat cu toti, cu PRM, cu PSD.

Markó B.:  Dar nu e adevarat. Eu, de exemplu, trebuie sa va spun ca am votat impotriva motiunii, cu toate ca am avut, asa cum s-a si spus, un litigiu sau litigii foarte serioase. Asta e, cum sa zic, o defectiune de constructie a UDMR. Noi, daca suntem in acelasi guvern, atunci nu facem astfel de figuri. Cel putin in ceea ce ma priveste, eu nu pot concepe sa fiu intr-un guvern si sa votez impotriva unui coleg din guvern. Atunci imi dau demisia si am libertatea de actiune. Foarte sincer va spun acest lucru.

Borbély L. : Nu s-a discutat aici deloc si e interesant. Nu discutam despre situatia de fapt si unde ar trebui sa ne schimbam. Partidele politice, dupa cum vad, au o atitudine total conjuncturala de foarte multe ori si care nu tine nici de doctrina, nici de punct de vedere, nici de programul de guvernare cateodata. Deci asta ar trebui intr-adevar sa ne ingrijoreze. Si acest referendum, probabil, a fost un semnal de alarma tras, dar din pacate nu s-a invatat din acest lucru. Nimeni nu a tras concluziile din acest referendum, eu asa vad. Deci, toata lumea s-a comportat la fel cum s-a comportat inaintea referendumului. Noi, totusi, am avut unele discutii in cadrul UDMR. Sper ca noi am tras unele concluzii. Sper ca se va vedea si la alegeri.

R. Palade : Dar sa stiti ca aici a fost stupoarea noastra: ca ati intrat in acest joc, in acest turbion, care ne-a costat o jumatate de an, nervi nesfarsiti, un episod din care inteleg ca nu s-au tras concluziile.

Nevoia de compromisuri

Markó B. :Ceea ce spuneti ca noi am intrat intr-un anumit joc e foarte important si eu nu accept acest lucru. Nu cred ca UDMR ar fi fost numai pe expectative, ar fi incercat sa ramana in afara. Si noi am facut parte din acest joc, am incercat sa influentam lucrurile. Trebuie sa acceptati ca cu totii am facut parte din acest joc, inclusiv presedintele, care a si afirmat ca vrea sa fie un jucator. Probabil ca suntem cu totii vinovati pentru ceea ce se intampla sau pentru ceea ce s-a intamplat. In ceea ce ne priveste, noi ne asumam vina. Sa va mai dau inca o tema de reflectie si un motiv pentru care UDMR se asaza pe o anumita pozitie: votul uninominal. Eu nici in acest moment nu pot distinge cat la suta din parerea unora tine de faptul ca ideea votului uninominal este populara - si, de aceea, daca militezi pentru votul uninominal esti popular - si cat tine de convingerea ca votul uninominal imbunatateste sau schimba spre bine, in mod radical, Parlmentul Romaniei. Nu ma refer acum la societatea civila, ci la politicieni, care acum doi ani au afirmat altceva cu votul uninominal si in acest moment au o alta opinie. PSD, de exemplu - sa nu-l critic totdeauna pe  presedinte sau PD -, in acest moment s-a trezit ca vrea votul uninominal fara orice compensare, fara orice echilibrare. Un partid care in acest moment are 15, 16, 17% si un partid care are probabil analizele obligatorii, care arata ca din votul uninominal pur eventual iese invingator numai cel mai mare partid. Si un astfel de partid, care trebuie sa stie ca intr-un an nu va deveni cel mai puternic, sa militeze pentru un vot uninominal pur?

A. Cornea : Eu cred ca ei militeaza pentru ca stiu ca altii spun altceva si atunci sa blocheze discutia si sa cada totul.

Markó B. : Pentru mine demonstreaza in mod clar ca avem dezbateri false, avem opinii false. La votul uninominal m-am referit pentru ca votul uninominal pur in mod clar loveste in UDMR din plin si loveste in maghiari din plin. Printr-un vot uninominal pur vom avea cativa senatori si cativa deputati care vor fi purtatorii de cuvant ai maghiarilor, in mod cert, dar nu vor mai fi un factor de influenta sau un factor de decizie in Parlamentul Romaniei. Si, totusi, UDMR a incercat sa fie corect si in legatura cu aceasta problema. Am vazut ca se vrea votul uninominal, am vazut ca foarte multi cred ca schimbarea sistemului va duce la anumite schimbari benefice in legatura cu parlamentul si am acceptat sa lucram impreuna pe un sistem care in acest moment coincide, cel putin in ceea ce priveste principiile, cu conceptia  Pro Democratia, asa am inteles. Si dupa aceea sa te trezesti ca nu e destul, ca PSD incepe sa militeze pentru votul uninominal pur, ca altii la fel, probabil incepe din nou o competitie pentru popularitate.

R. Palade : Dar, din pacate, asa se petrece in politica.

Markó B. : Dar in politica trebuie sa accepti compromisuri. In politica se lucreaza pe compromis.

R. Filipescu : Acum, avand in vedere traditia UDMR de a ajunge destul de des la guvernare, aveti o oarecare ingrijorare pentru urmatoarea guvernare, in ce masura va fi sub presiune in urmatorul guvern? Problema care e: ajungi la guvernare, nu comentez care guvern ar fi, si in loc sa ai o oarecare liberatate de decizie sa fii cumva dirijat de niste decizii din trecut.

Borbély L. : Trebuie s-o analizam si sa vedem daca vom ajunge la o asemenea faza, sa vedem in ce mod vom intra la guvernare. Dar, noi incercam sa luam in serios guvernarea. Ce inseamna acest lucru? Trebuie sa ajungi undeva intr-o pozitie, acolo, evident ai parghiile necesare si sa folosesti acele parghii si sa incerci sa-ti faci teaba. E foarte simplu: e problema de organizare, e problema de sistem. Nu stiu cum va fi si care va fi pozitia noastra, nu suntem o organizatie care neaparat vrea sa fie la guvernare. Nu e adevarat. Si avem unele principii. Dar, evident, depinde si de posibilitatea de a avea un dialog cu ceilalti care sunt la guvernare si de atitudinea celor cu care esti impreuna. Noi acum consideram ca acest guvern, chiar cu aceste dificultati, poate sa-si duca mandatul pana la sfarsit. Si ar fi mult mai mare instabilitatea, daca acum, cu o jumatate de an inainte de alegeri, sa vii cu altele. Acelea trebuiau facute in 2005, la inceputul anului 2006, acum e putin prea tarziu sa incepi si sa blochezi pe jumatate de an toata politica romaneasca.

A consemnat Armand Gosu