Plagiatoarea Ramona Lile, pe tobogan. Când își pierde și funcția de rector?

Brindusa Armanca | 13.04.2021

Soarta Ramonei Lile pare pecetluită după ce ministrul Cîmpeanu i-a retras gradul didactic de profesor. Mai rămâne îndepărtarea sa din funcția de rector operație imperativă pentru asanarea mediului academic

Pe aceeași temă

Un ordin al ministrului educației a fost emis, așa cum prevede Legea 206/2004 coroborată cu Legea Educației, pentru punerea în aplicare a sancțiunilor stabilite de Consiliul Național de Etică-CNECSDTI pentru plagiatul multiplu al Ramonei Lile de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (UAV): retrogradarea din gradul de profesor și „suspendarea, pe o perioadă determinată de timp de 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control sau ca membru în comisii de concurs”. Retragerea lucrărilor plagiate îi revine direct autoarei.

Funcția de rector este, practic, necompatibilă cu interdicțiile impuse de CNECSDTI. Rectorul face parte din anumite comisii prin fișa funcției, așadar, un rector cu drepturi suspendate nu mai poate să funcționeze. Această problemă o va rezolva Consiliul de Etică și Management Universitar-CEMU, căruia ministrul i-a adresat o cerere de examinare a cazului.

CEMU este un organism consultativ aflat în subordinea Ministerului Educației, cu misiunea de a dezvolta „cultura eticii și integrității în universitățile din România”. Marius Deaconu, membru CEMU, a confirmat pentru revista „22” că s-a înregistrat sesizarea ministrului considerată „o premieră”.

Lile a folosit lucrările plagiate pentru punctaj

CNECSDTI i-a adresat ministrului Sorin Cîmpeanu în 3 aprilie o scrisoare semnată de profesorul Dumitru Sandu, membru în grupul experților care au examinat plagiatele comise în coautorat de Ramona Lile, pentru a-i oferi un ultim argument în luarea deciziei.

Autoarea celor șase plagiate „masive” a depus plângerea prealabilă nr.974 din 24.03.2021, în care a respins analiza și sancțiunile fiindcă articolele analizate au fost integral asumate de coautori „astfel că subsemnata nu am săvârșit abateri la normele de etică referitoare la acest material de cercetare”.

În epoca internetului, minciuna are picioare foarte scurte. Așa cum revista „22” a scris, doamna Lile a făcut o primă încercare de a se abilita în 2015, la Universitatea Tehnică din Cluj. La dosarul depus atunci, expus pe site-ul și intranetul universității clujene, figura fișa de îndeplinire a standardelor minimale pentru abilitare. Toate cele șase lucrări analizate de CNECSDTI sunt incluse în listă.

„Includerea în această listă a lucrărilor în coautorat, dovedite ulterior ca plagiate, este o recunoaștere clară, de către profesoara Ramona Lile a faptului că la data depunerii dosarului de abilitare, domnia sa știa că este coautoare la respectivele materiale și le asuma implicit prin punctajul pe care îl calcula pentru fiecare dintre ele”, se arată în scrisoarea transmisă ministrului de profesorul Dumitru Sandu. Reamintim că Ramona Lile a fost nevoită să retragă acel dosar pentru alt plagiat, constatat în teza de abilitare.

Deputatul Dragoș-Cătălin Teniță i-a transmis ministrului Cîmpeanu în 5 aprilie o întrebare oficială privind situația punerii în aplicare a sancțiunilor decise de Consiliul Național de Etică. Parlamentarul USR Plus a cerut răspuns în scris dacă există vreun impediment legal sau material pentru emiterea ordinului și în ce orizont de timp se înscrie rezolvarea „de o manieră etică și legală a chestiunii a cărei sesizare a început acum 5 ani, dând astfel un semnal clar în direcția unei lupte tranșante în privința plagiatelor în mediul academic”.

Plagiatoarea tulbură apele la Universitatea de Vest din Timișoara

Deși sancționată în 2012 pentru un plagiat, eliminată de la abilitare, dată în vileag de presă, Ramona Lile a continuat cu o avalanșă de lucrări, prezentându-se coautor în lucrări de o diversitate amețitoare, în peste 35 de domenii: agroturism, statistică, biotehnologie, logică, finanțe în irigații, psihologie și sociologie, inginerie chimică și știința materialelor, aviație, managementul resurselor umane, antropologie, servicii în alimentație, inginerie aerospațială, ecologie, politologie, tehnologia informației și robotică, jurnalism și comunicare, finanțe-bănci, mecanică aplicată, tehnologia băuturilor spirtoase etc.

O ispravă de dată recentă a creat o situație delicată la Timișoara. Revista Hypothesis a Institutului de Cercetări Social-Politice-ICSP, asociat Facultății de științe politice, filosofie și științe ale comunicării, a publicat în nr.3/2020 în format online articolul L’agressivité des médias – quo vadis?, consemnat de Lavinia Betea și Ramona Lile. Articolul tratează un subiect de domeniul jurnalismului, așa cum confirmă rezumatul și cuvintele-cheie de la început.

Am dorit să aflăm de la Lavinia Betea, profesor la Universitatea „Aurel Vlaicu” condusă de rector Ramona Lile, care a fost contribuția coautoarei la articol, știind că studiile sale sunt de inginerie alimentară, respectiv economie și că nu cunoaște limba franceză. Fiind nemulțumită de acest „acroșaj” jurnalistic, Lavinia Betea a refuzat să ne ofere răspuns la întrebare, pe motivul că „este o practică generalizată” în universități, așa cum a constatat din experiență, ca membră în comisii de evaluare ale Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior-ARACIS.

Hotărârea de sancționare dată de CNECSDTI, care confirmă anii de impostură a Ramonei Lile, i-a determinat pe responsabilii institutului și ai revistei Hypothesis să își pună problema dacă asocierea cu un nume de proastă reputație nu afectează atât publicația, cât și universitatea ca egidă. Redacția a decis să ceară editorului invitat, în persoana Mihaelei Tudor-Bratosin de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, să elimine acest coautorat compromis. Rolul editorului invitat este de a selecta textele și a hotărî structura ediției.

Din dialogul cu profesorul Claudiu Mesaroș, decanul facultății, precum și cu membri ai institutului, a reieșit că dna Mihaela Tudor-Bratosin a reacționat defensiv, cu amenințări la adresa redactorului-șef, Octavian Repolschi, care a și demisionat. De pe poziții de superioritate, ca profesor naturalizat în Franța, invocând etica universitară și practica societăților arhaice (i.e. România) de a-i marginaliza pe cei sancționați, Mihaela Tudor-Bratosin a luat apărarea coautoratului suspect și a acuzat membri ai facultății de încălcări etice, calomnie și chiar fraudă.

Atitudinea decanului a fost considerată de colegi prea împăciuitoare, iar acum redacția încearcă să își găsească un alt coordonator. Ediția tipărită nu a apărut din cauza acestui incident, însă „decizia CNECSDTI de sancționare a doamnei Lile ar trebui să aibă o consecință și aici”, a declarat decanul Claudiu Mesaroș pentru revista „22”.

Relația Lile-familia Bratosin, o poveste de durată

Vehemența cu care Mihaela Tudor-Bratosin a ținut să apere prezența Ramonei Lile într-un articol de jurnalism, unde e dificil de crezut că aceasta a devenit competentă științific, are resorturi mai vechi. În 27 noiembrie 2018, pe site-ul Universității „Paul Valéry” din Montpellier, apărea susținerea tezei de abilitare a Ramonei Lile în domeniul „Științe ale informației și comunicare”, avându-l tutore pe Ștefan Bratosin, iar în comisie pe Mihaela Tudor-Bratosin, soția acestuia. Teza avea același titlu cu lucrarea de abilitare eșuată la Universitatea Tehnică din Cluj, cu mici ajustări pentru a încăpea în noul domeniu, așa cum a relatat la vremea respectivă revista „22”. Abilitarea i-ar fi permis să conducă doctorate în specializarea „Comunicare”.

La sesizările transmise de profesorul și diplomatul Vasile Popovici către universitatea din Franța, către ministerul și organismele de integritate academică franceze, universitatea din Montpellier a demarat o anchetă din care a rezultat că doamna Lile nu cunoaște limba franceză și că portofoliul lucrărilor nu o califică pentru abilitarea în „Științe ale informației și comunicare”. Mai mult, CNECSDTI le-a comunicat francezilor că există în analiză un număr de zece lucrări suspecte de plagiat.

Deși încercarea a fost astfel zădărnicită, lanțul de simpatie nu s-a rupt. Ștefan Bratosin a primit în 2019 titlul de „Doctor Honoris Causa” al universității din Arad, iar invitațiile au curs: o conferință internațională coordonată de soții Bratosin a fost găzduită la UAV în toamna lui 2018, susținerea de prelegeri pe diverse teme a fost constantă. O conferință anunțată pe site-ul instituției în decembrie 2019 are o temă cel puțin ironică în acest context: „Leadership și integritate”. Printre speakeri, Ștefan Bratosin și Mihaela Tudor-Bratosin.

De actualitate este cooptarea doamnei Bratosin în corpul cadrelor asociate de la UAV. Ea predă, conform orarului, 6 ore de curs și 3 ore de seminar în două programe de master, unul în media și comunicare, celălalt în resurse umane, încasând lunar între 1.800 și 2.000 de euro. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22