De același autor
Redobandita in instanta, in 1998, de catre Monica Lovinescu, resedinta situata in Bulevardul Kogalniceanu 49, fost sediu al Cenaclului Sburatorul in interbelic, a redevenit, incepand cu 2004, un reper de varf in peisajul cultural bucurestean. Aici sunt gazduite activitatea literara a Cenaclului Lovinescu, condus de Ioana Parvulescu, dar si cercetarea filozofica ce se desfasoara atat in cadrul Societatii Romane de Fenomenologie, cat si in cadrul Cercului Noica, condus de Sorin Lavric. Limitandu-ne in acest articol la demersurile intelectuale din spatiul filozofiei, putem afirma ca un bilant al celor aproape trei ani de activitate a tinerilor cercetatori de la Casa Lovinescu indica existenta unor rezultate deosebite, cu impact nu numai in sfera culturii romanesti, ci si in sfera culturii internationale. Sprijinul, deopotriva moral si financiar, al Monicai Lovinescu, al lui Virgil Ierunca si al lui Gabriel Liiceanu nu s-a dovedit a fi in zadar.
Cercul Noica
Cercul Noica a luat nastere in 2004, la initiativa mai multor studenti ai Facultatii de Filozofie. Initial, intrunirile aveau loc in incinta facultatii, in conditiile in care Casa Lovinescu nu era inca amenajata. Cercul este frecventat actualmente de aproximativ 40 de studenti si absolventi de filozofie, reuniti in jurul unui nucleu format din Sorin Lavric, Catalin Buciumeanu, Razvan Andrei, Paul Sandu si Ioana Iancu. Dupa cum declara Sorin Lavric, studentii sunt selectati pe criteriul formatiei filozofice, dublata de aptitudini literare, obiectivul cercului fiind acela de a forma un grup de tineri exegeti ai operei lui Constantin Noica. Potrivit lui Sorin Lavric, studiul operei lui Noica, demarat de Gabriel Liiceanu, risca sa se termine odata cu el, atata timp cat nu se vor face eforturile necesare pentru ca demersul sa aiba continuitate. Cercul Noica a beneficiat de sprijinul deplin al lui Gabriel Liiceanu chiar de la inceput, el fiind de altfel cel care a reusit sa trezeasca in Facultatea de Filozofie entuziasmul pentru studierea operei ganditorului de la Paltinis.
Cercul Noica este singurul cerc de studii filozofice din tara focalizat pe studiul unui autor roman, cel putin singurul care reuseste sa razbata in presa culturala si de specialitate. Situatie regretabila, daca e sa ne gandim si la alte nume mari ale filozofiei romanesti care ar trebui sa beneficieze de o astfel de atentie, concretizata prin abordari de nivel profesionist, si am putea sa mentionam aici numele lui Lucian Blaga, spre exemplu. Sorin Lavric acuza, de altfel, lipsa unui cadru necesar menit sa incurajeze acest gen de demersuri, indicand, printre altele, imposibilitatea ca studentii romani sa obtina burse de studiu in strainatate pentru studii ce ii privesc pe ganditorii romani, printre care si Noica: "Noica nu este o valuta forte la fel ca alti filozofi internationali" . In fapt, noi suntem cei care putem si carora ne revine misiunea de a promova valorile culturii romane, dezvaluindu-le apoi si pe scena culturii internationale. Nu ne putem astepta ca cei din afara sa ne descopere si sa ne faca valorile cunoscute. Drept pentru care, afirma Sorin Lavric, avem nevoie de burse acordate de statul roman sau de fundatii culturale private care sa incurajeze studiul filozofilor romani, avem nevoie de conferinte internationale si de seminarii sau tabere de vara pe aceasta tema, dar, mai mult decat orice, trebuie sa ne straduim ca filozofii romani sa devina accesibili in afara, prin intermediul traducerii lor in limbi de circulatie internationala. Cercul Noica poate reprezenta o initiativa model pentru demersuri similare axate pe studiul altor ganditori autohtoni.
Societatea Romana de Fenomenologie
Intre timp, Societatea Romana de Fenomenologie, cu sprijinul Institutului Cultural Roman si al Fundatiei Volvo - Life for Life, a demarat un proiect ale carui rezultate vor fi cat de curand accesibile cititorilor de peste hotare. Traducerea in limbi de circulatie internationala a lui Constantin Noica, Mihai Sora si Alexandru Dragomir, cei mai importanti filozofi romani din ultimii 50 de ani, este considerata de catre membrii SRF responsabili de proiect drept o datorie de onoare a culturii romane. Anul acesta au fost traduse mai multe opere ale celor trei autori, printre care Devenirea intru fiinta - Constantin Noica, Sarea pamantului - Mihai Sora, Banalitati metafizice - Alexandru Dragomir, in patru limbi: engleza, franceza, germana, italiana. Dupa cum ne declara Cristian Ciocan, vicepresedintele SRF, "prezenta acestor filozofi pe scena internationala poate contribui in mod benefic la imaginea Romaniei ca intreg, cu atat mai mult cu cat deschiderea ideilor lor este una europeana, iar gandirea lor filozofica este una sincrona cu principalele curente filozofice contemporane. Fiecare dintre acesti trei filozofi reprezinta nu doar un mare ganditor, ci si un destin existential aparte. In acest sens, promovarea filozofiei romanesti prin ganditori precum Noica, Dragomir sau Sora poate fi privita si ca o modalitate de redescoperire a jumatatii captive a Europei si a posibilitatii exersarii filozofiei sub dictatura comunista".
SRF a fost implicata in cursul anului 2006 intr-o serie de proiecte si in desfasurarea de conferinte, seminarii si activitati editoriale cu rezonanta deosebita pentru spatiul autohton al cercetarii filozofice, cum ar fi Colocviul International "Filozofie si Responsabilitate", desfasurat la Bucuresti in septembrie 2006, dedicat aniversarii centenarului lui Emanuel Levinas, precum si Colocviul National de Filozofie, aflat deja la a treia editie, a carui tema pentru anul trecut a fost "Logos, limba, limbaj". Obiectivul acestuia din urma este de a reuni reprezentanti ai diferitelor directii filozofice din tara, animati de diverse perspective istorice sau metodologice, intr-un dialog, deopotriva fertil si provocator, menit sa previna riscul sectarismului filozofic. Organizatorii pornesc, de altfel, de la constatarea ca intre diversele scoli de gandire de la noi, spre exemplu fenomenologi si reprezentanti ai filozofiei analitice sau filozofi politici si medievisti, comunicarea este aproape nula.
Casa Lovinescu a mai gazduit in perioada ianuarie-iulie 2006 un seminar de traducere centrat pe opera lui Martin Heidegger ce s-a reunit lunar sub conducerea profesorului Gabriel Liiceanu, seminar initiat de un grup de doctori si doctoranzi, membri ai SRF, ce s-au angajat in activitatea de traducere a ganditorului german. O serie de scrieri ale unor autori autohtoni, precum si traduceri din Heidegger, Levinas, Dastur, au fost editate in 2006 sub egida SRF, la acestea adaugandu-se publicarea numarului anual al revistei Studia Phaenomenologica, precum si Actele Colocviilor de Filozofie din anii 2004 si 2005, publicate la editura Zeta Books. La Casa Lovinescu au loc in mod frecvent atat conferinte sustinute de autori din tara si din strainatate, cat si dezbateri publice asupra unor carti publicate de ganditori autohtoni. Astfel, au fost abordate recentele aparitii ale unor autori precum Mihai Sora, Andrei Cornea, Stefan Vianu, Adrian Nita, Catalin Cioaba sau Mihail Neamtu. Nu in ultimul rand, amintim de editarea de catre SRF, in colaborare cu Center for Advanced Research in Phenomenology - Florida University, a unui newsletter de fenomenologie saptamanal, unul dintre cele mai importante din lume la ora actuala, cu peste 3000 de specialisti abonati in intreaga lume. Newsletter-ul, accesibil la http://groups.yahoo.com/group/newsletter of phenomenology, reprezinta atat un mijloc de informare asupra noilor aparitii in domeniu, conferinte, calls for papers etc., cat si unul de promovare a proiectelor SRF in lume. Alaturi de acesta, SRF mai editeaza, impreuna cu Centrul "Fundamentele Identitatii Europene", un newsletter de filozofie romaneasca cu abonati in tara si peste hotare.
In fine, un ultim proiect deosebit de important al SRF, primul de acest gen la nivel national, se afla actualmente in desfasurare. Este vorba de editarea on-line a unei Enciclopedii de Filozofie Romaneasca, ce urmeaza sa fie tradusa si in limba engleza, proiect coordonat de SRF impreuna cu o comisie de 18 specialisti, profesori de filozofie la diferite universitati din tara. Pentru continuarea acestui proiect, a editarii celor doua newsletter-uri, precum si pentru continuarea proiectului de importanta majora al traducerii unor filozofi romani in limbi de circulatie internationala (avandu-se in vedere mai multe opere ale autorilor in cauza, precum si traducerea unor altor nume importante din filozofia romaneasca), SRF se afla in cautare de finantare, absolut necesara pentru punerea in act a unor demersuri profesioniste, capabile sa promoveze in mod real cultura filozofica romaneasca, atat peste hotare, cat si la noi. Munca intelectuala cu rezultate multiple a celor cinci tineri cercetatori care formeaza consiliul director al SRF, Bogdan Minca, Paul Balogh, Cristian Ciocan, Ion Copoieru si Andreea Parapuf, se desfasoara in momentul de fata pe baza de voluntariat. Talentul, initiativa, precum si atasamentul fata de profesie exista deja, reprezentand astfel un capital cu perspectiva de viitor. Perspectiva trebuie incurajata insa, pentru a rezista pe termen lung si pentru a-si infatisa pe deplin rezultatele.
