Herculane: ruină şi absolut

Cristina Spatarelu 11.05.2010

De același autor

Pe teritoriul ţării noastre se află o treime dintre apele termale şi minerale ale Europei. La Băile Herculane, cea mai veche staţiune din România, există ape termale recomandate pentru tratarea celor mai diverse afecţiuni. Astăzi, de ele se mai bucură localnicii sau vreun călător rătăcit pe malurile Cernei, pentru că staţiunea propriu-zisă a fost lăsată într-o stare de degradare greu de imaginat.

Mergând dinspre Târgu Jiu spre Cazanele Dunării, la un moment dat, şoseaua coteşte la dreapta şi părăseşte muntele, deschizându-se într-o vale nu foarte largă, dar de un pitoresc sălbatic, străbătută de cursul învolburat al râului Cerna. E semn că am ajuns la Băile Herculane. Prima impresie, când păşeşti pe străzi, este aceea că te afli într-un alt timp. Sau spaţiu. Sau amândouă. Locul pare uitat de lume, părăsit ca urmare a declanşării unei epidemii, a unui asediu ori bombardament recent, bântuit de fantomele a ceea ce a însemnat odinioară. Clădiri cu o arhitectură unică în România se prăbuşesc, literalmente, sub ochii celor care, în drumul lor spre alte destinaţii – întrucât este evident că aici nu-ţi poţi planifica un sejur, în adevăratul sens al cuvântului –, se opresc pentru a admira peisajul şi pentru a respira aer curat. Şi pleacă la fel de repede, dar cu o imagine care li se întipăreşte în suflet, cu un sentiment de revoltă şi, în acelaşi timp, de neputinţă. Şi cu o întrebare: de unde atâta dispreţ şi nepăsare?

Cea mai veche staţiune din România, denumită, în antichitate, „Ad Aquas Herculi Sacras“, Băile Herculane au o istorie de aproape două milenii. Fondată în anul 102 de împăratul Traian şi fiind atestată documentar din anul 153 d.H., numele staţiunii este legat de cel al zeului Hercules, considerat în mitologia romană patron al izvoarelor termale, simbol al echilibrului între forţa fizică şi cea spirituală. Preluând tradiţia grecilor, romanii sosiţi în Dacia au construit aici temple, băi, statui închinate zeului, iar staţiunea a reprezentat un punct de atracţie pentru „aristocraţia“ Romei antice.

Documentele atestă că, de-a lungul vremii, locul a fost vizitat de numeroase capete încoronate ale Europei, printre care: împărăteasa Sissi a Austro-Ungariei şi împăraţii austrieci Francisc şi Franz Iosef. Acesta din urmă avea să afirme, la vremea aceea, că „este cea mai frumoasă staţiune de pe continent“. Existenţa neîntreruptă şi aprecierea de care s-a bucurat staţiunea s-au datorat, în primul rând, izvoarelor cu apă termală, a căror putere tămăduitoare a fost recunoscută pe plan internaţional. Până în urmă cu numai două decenii, aici se puteau face tot felul de tratamente, de la aerohelioterapie şi băi termale sulfuroase, la chinetoterapie, electroterapie şi inhaloterapie. În perioada comunistă, era considerată o staţiune de lux, la care aveau acces mai ales nomenclaturiştii. Ca om de rând, aveai nevoie de o relaţie solidă pentru a obţine un bilet la tratament.

După 1989, staţiunea a continuat să atragă turişti, datorită acestor izvoare cu puteri miraculoase şi aerului puternic ionizat, dar şi peisajului încântător, atât cel natural, cât şi cel oferit de clădirile construite în secolul XVIII, purtând amprenta stilului baroc al Imperiului Austro-Ungar. În 1999, Termele Romane au fost reconstruite, fiind puse, după 2000 de ani, la dispoziţia turiştilor.

Degradarea a început în august 2001, în perioada în care ministru al Turismului era Dan Matei Agathon. Atunci, unităţile de cazare, aflate în posesia statului, au fost privatizate – atât cele din zona veche, care reprezintă monumente de tip A, prin urmare, de interes naţional, cât şi hotelurile construite de comunişti, după anii ’70. Astfel încât, în prezent, în staţiune nu mai există niciun hotel cu capital de stat. Într-o declaraţie făcută presei, primarul Nicuşor Vasilescu spunea că „hotelurile au ajuns într-un asemenea hal de degradare, încât au fost scoase din circuitul turistic“.

A cţiunile deţinute de Ministerul Turismului au fost vândute la o sumă derizorie, de aproximativ 1,3 milioane de dolari, după spusele autorităţilor locale. În 2004, acestea au avut o tentativă de recâştigare a clădirilor din centrul istoric, evident eşuată. Proprietarul susţine că ar dori să facă investiţii, dar consiliul local este cel care se opune, în timp ce primăria se judecă în instanţă pentru retrocedarea imobilelor. Totul se învârte într-un cerc vicios, în vreme ce clădirile de patrimoniu se transformă, pe zi ce trece, în ruine. Totodată, se pierde şansa accesării unor fonduri europene, care s-ar putea dovedi esenţiale pentru demararea procesului de reabilitare a zonei şi de reintroducere a staţiunii în circuitul turistic.

Pe lângă turişti, localnicii sunt cei mai afectaţi de dezastru. Unul dintre ei îşi aminteşte cum, în anii ’50, aici îşi petreceau vacanţele Dimitrie Gusti sau Mihail Sadoveanu. Şi familia regală venea la Herculane, în perioada interbelică. Acum, „curge apa asta, păcat de ea, aiurea, şi n-o foloseşte nimeni“, adaugă el, referindu-se la apele termale care abundă în zonă. Un altul spune despre noii proprietari că „sunt oameni care nu au simţăminte pentru acest oraş“.

Recent, Elena Udrea, actualul ministru al Turismului, a declarat că, până la sfârşitul anului, ministerul va demara un proiect-pilot prin care să atragă investitorii privaţi în staţiune. De asemenea, a mai spus că una dintre soluţii pentru salvarea obiectivelor turistice ar fi exproprierea, deoarece proprietarii actuali au datorii mari la stat şi nu şi-au respectat obligaţiile prevăzute în contractul de privatizare.

De la declaraţii la fapte probabil că va mai curge multă apă pe Cerna. Între timp, „salvarea“, cel puţin pe termen scurt, ar putea veni din partea yoghinilor lui Gregorian Bivolaru, care tocmai a scăpat de acuzaţiile de acte sexuale cu minori. Pe 1 mai, aceştia au format o Spirală a Absolutului pe Platoul Coronini, din Băile Herculane. Localnicii au fost entuziasmaţi de această veste, mai ales că nu este pentru prima dată când i-au avut ca oaspeţi. Iar primarul le-a pus la dispoziţie cinematograful, pe post de sală de conferinţe, declarând: „Ne-am străduit să nu pierdem acest grup important pentru staţiune. Noi ne bucurăm de fiecare dată când vin, nu am avut niciodată probleme. Sunt oameni civilizaţi“. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22