Telefonul de la miezul nopţii

Era 12 decembrie 1987, aproape de miezul nopţii. Părinţii mei stăteau îngânduraţi în sufrageria neîncălzită din centrul Bucureştiului. Tata era foarte îngrijorat, după ce toată ziua a fost urmărit şi supravegheat de trei maşini cu securişti. În faţa locuinţei era un miliţian care legitima pe oricine dorea să intre în casă.

Radu Filipescu 05.07.2016

De același autor

 

Eu fusesem ridicat de Securitate la ora 6:30 dimineaţa, când am plecat spre fabrica unde lucram. Am fost dus la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii, pe Calea Rahovei nr. 36.

 

Cu toată ora foarte târzie, telefonul din locuinţa părinţilor a început să sune. Tata a ridicat receptorul. La celălalt capăt al firului s-a auzit o voce cunoscută, care a întrebat: „Ce face Radu?“. Era Mihnea Berindei. Tata a spus repede: „Radu a fost arestat azi dimineaţă. Casa noastră a fost percheziţionată. Suntem sub strictă supraveghere“.

 

Legatura telefonică s-a întrerupt brusc. Telefonul nu a mai avut ton pentru următoarele patru luni. După aceea, a început să funcţioneze, dar numărul nostru de telefon a fost schimbat cu un număr nou pe care nu îl ştiam şi pe care l-am aflat mai târziu din întâmplare.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-filipescu.jpg

Mihnea Berindei şi Radu Filipescu la GDS la sfârşitul anilor ‘90.

 

A contat mult faptul că Mihnea Berindei a sunat chiar când era nevoie. În noaptea aceea, tata a răsuflat uşurat şi s-a putut duce să se culce.

 

Mihnea a transmis informaţia la asociaţiile de apărare a drepturilor omului, la postul de televiziune Antene 2, care îmi luase un interviu şi se considera responsabil pentru arestarea mea. Ştirea a fost transmisă pe răspunderea lui Mihnea la posturile Europa Liberă, RFI, BBC şi a ajuns la lideri politici din Vest.

 

În arest, violenţa maiorului Traşcă s-a transformat într-o anchetă aproape civilizată. Ameninţările cu o condamnare de 17 ani închisoare - 10 ani pentru acţiunea nouă de organizare a unui referendum şi restul de 7 ani rămaşi de la condamnarea anterioară - parcă nu mai erau convingătoare.

 

Pe 22 decembrie 1987, tatăl meu a apărut în biroul comandantului de la Cercetări Penale, Vasile Gheorghe, şi am plecat împreună de acolo, urmăriţi de maşinile Securităţii. Doar când am intrat în casă ne-am îmbrăţişat pe tata mi-a spus de telefonul salvator de la Mihnea Berindei.

 

Acum Mihnea nu ne mai poate suna la telefon. Şi vocea lui blândă, specială o să ne lipsească atât de mult.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22