De același autor
Organizate în timpul Târgului de Carte Liber (la care România a fost prezentă cu un stand important prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR), Zilele Literaturii Române s-au desfăşurat în La Central del Raval, una dintre cele mai reprezentative librării din centrul Barcelonei. Evenimentul i-a avut ca invitaţi din România pe scriitorii Ioana Pârvulescu şi Răzvan Petrescu şi face parte dintr-o serie de întâlniri organizate de ICR Madrid pentru promovarea literaturii române în Spania. De altfel, aceste evenimente au loc într-un ritm susţinut, între 4 şi 9 octombrie, Norman Manea fiind prezent la Madrid şi la Granada pentru conferinţe şi întâlniri cu scriitori şi jurnalişti spanioli.
Primul eveniment din cadrul Zilelor Literaturii Române la Barcelona a fost deschis de Luminiţa Marcu, director adjunct al ICR Madrid, care a prezentat traduceri în limba spaniolă a scriitorilor români: Max Blecher, Panait Istrati, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Pavel Dan, Mircea Eliade, Constantin Noica, Dan Lungu, Ion Vianu, Denisa Comănescu, Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Petru Cimpoeşu, Lena Constante, Florina Ilis, Ion Vartic, Norman Manea, Răzvan Petrescu. Multe dintre cele peste 40 de titluri prezentate au fost traduse cu sprijinul ICR, iar Joaquín Garrigós s-a remarcat drept cel mai prolific traducător de literatură română în limba spaniolă.
Principala invitată a serii a fost Ioana Pârvulescu, profesoară de literatură română la Universitatea din Bucureşti, autoarea, printre altele, a volumului Întoarcere în Bucureştiul interbelic. Declarându-se bucuroasă pentru că prima ei întâlnire cu Barcelona este prilejuită de literatură, Ioana Pârvulescu i-a introdus pe cei prezenţi în atmosfera interbelică cu ajutorul unor fotografii ale unor scriitori, actori şi clădiri din Bucureştiul dintre cele două războaie mondiale. Vorbind apoi despre calităţile şi defectele scriitorilor interbelici, Ioana Pârvulescu s-a oprit asupra proustianismului, una dintre cele mai pregnante influenţe ale epocii în literatura română. Pentru a arăta cât de prezent era Proust în mediile intelectuale, Ioana Pârvulescu a dezvăluit cum menajera familiei Lovinescu era fericită când Proust a fost tradus în sfârşit în limba română, pentru că, spunea ea, putea în sfârşit să-l citească pe cel despre care auzise atât de multe lucruri! Un alt aspect tratat de profesoara universitară a fost abordarea sexului în literatura interbelică. Când, la începutul anilor 30, Amantul doamnei Chatterley a fost retras de pe piaţă, scriitorii români au făcut un proces imaginar, în care juriul compus din Ion Petrovici, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Felix Aderca a declarat nevinovat romanul lui H.D. Lawrence. Ca rezultat al acestei dezbateri care a sfărâmat tabuuri, majoritatea romanelor româneşti apărute în anul următor „procesului“ conţineau scene tari de amor. A treia temă a fost misoginismul scriitorilor interbelici, despre care invitata a declarat că era mai degrabă o reacţie la emanciparea femeilor de după primul război mondial.
Interbelicii nu erau misogini, ci misoneişti – se temeau de noutate, de pierderea „eternului feminin“ -, a concluzionat Ioana Pârvulescu.
Evenimentul s-a încheiat cu intervenţia Ioanei Zlotescu-Simatu, fostă directoare a Institutului Cervantes din Bucureşti (şi traducătoare în limba spaniolă a romanului lui Ion Vianu - Vasiliu, foi volante), care s-a oprit asupra sincronismului scriitorilor interbelici români cu marea literatură mondială.
A doua seară barceloneză dedicată literaturii române a fost deschisă de Fulgencio Martínez, directorul revistei Agora, care a vorbit despre dificultăţile de traducere a poeziei, glumind pe seama faptului că literatura română este puţin cunoscută fiindcă marii noştri scriitori sunt poeţi. Blas Parra, directorul editurii El Nadir – care a publicat câteva traduceri din literatura română -, a abordat problema promovării scriitorilor români şi a atras atenţia asupra lipsei de interes a criticii spaniole pentru traducerile din limba română. Tema a fost preluată de Ignacio Echevarría, unul dintre cei mai reputaţi critici spanioli, care a declarat că promovarea literaturii are nevoie de mijloace extraliterare – cum ar fi filmele sau, concret, prezenţa României ca invitat al Târgului Liber de la Madrid în 2011 – pentru a atrage atenţia criticilor.
Seara românească a fost încheiată de scriitorul Răzvan Petrescu, care a stârnit hohote de râs citind câteva pagini pline de umor din Fotografii de nuntă, una dintre prozele sale prezente în volumul Ligeros cambios de actitud (Mici schimbări de atitudine), apărut recent la editura El Nadir.
Zilele Literaturii Române la Barcelona au fost un eveniment reuşit, un bun prilej de promovare a scrierilor româneşti în Spania şi o nouă punte deschisă între cele două culturi. //
