Marginalizarea omului citit

Generaţiile şcolare şi universitare actuale nu mai sunt poetice, ci muzicale. Cea mai abstractă dintre arte, muzica, a beneficiat din plin de tehnologiile media şi de efectul incantatoriu, dătător de senzaţii estetice, plăcute, printr-o receptare pasivă. Efortul intelectual în receptarea muzicii este incomparabil cu cel al lecturii. Am constatat cu stupefacţie un cerc vicios: mulţi tineri nu citesc literatură pentru că nu ştiu să citească, nu opere literare, de un grad ridicat de complexitate estetică, artistică, ci textele nonliterare cele mai banale.

Pentru elevi, cu deosebire, în loc să fie un procedeu de obţinere de informaţii, de provocare a curiozităţii şi al interesului, lectura rămâne un chin, pe care, firesc, îl evită cât pot. Informaţia, mai cu seamă cea cu caracter urgent, se găseşte pe Internet, în vecinătatea imediată a altor tentaţii fără oprelişti. Şi pot mult, ajutaţi şi de părinţi şi de neînţelegerea societăţii, care, în nici un caz, nu privilegiază omul citit. Acesta a ajuns marginalizat, iar unii oameni politici văd în intelectualii actuali, mai ales în cei de structură artistică sau de formaţie umanistă, potenţiali rivali sau uzurpatori ai poziţiei lor în societate.