Ziua Brexitului. Ultima zi a Marii Britanii în Uniunea Europeană

Redactia | 31.01.2020

Marea Britanie, membră a comunităţii europene din ianuarie 1973, se va retrage oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23:00 (1 februarie, 01:00, ora României).

Pe aceeași temă

Vineri este ultima zi în care Marea Britanie are calitatea de membru al Uniunii Europene, la trei ani și jumătate de când cetățenii britanici au decis ieșirea din blocul comunitar. La 23.00 GMT, ora capitalei Belgiei, Brexitul devine efectiv, drapelul Regatului Unit va fi retras de la instituţiile comunitare.

Marea Britanie este prima ţară care se retrage din blocul comunitar.

Citește și:

Gânduri în prag de BREXIT: constrîngeri economice

Populația. Teritoriul

După aproape 70 de ani de extindere constantă, zona de cooperare politică și economică pierde unul dintre cei mai puternici membri ai săi. Odată cu plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia Uniunii Europene se va reduce până la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%, scrie Reuters.

Cu 513 milioane de locuitori în 2019, Uniunea Europeană se plasează pe a treia poziție a zonelor celor mai populate din lume, cu mult în urma Chinei (1,4 miliarde) și Indiei (1,3 miliarde). Pierzând cele 66 de milioane de cetățeni ai Regatului Unit, populația europeană se va reduce cu 13%, ajungând la 447 milioane de locuitori. Suficient totodată pentru ca UE să își păstreze locul său pe podium, înaintea SUA (328 milioane de locuitori).

Uniunea Europeană pierde unul din cei mai puternici și mai emblematici membri ai săi. O întorsătură istorică ce transformă UE pe mai multe niveluri, notează les Echos, citat de Rador.

Trecând de la 28 la 27 de state membre, Uniunea Europeană își schimbă înfățișarea, atât la nivel demografic, cât și strategic sau economic. Iată deci noua carte de identitate a «Europei celor 27».

Banii


Plecarea englezilor va lăsa o gaură de 12 miliarde de euro pe an începând din 2021. 12 miliarde de euro pe an începând cu 2021 este gaura lăsată de plecarea Regatului Unit şi complică şi mai mult negocierile între cei 27 pe viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

Pentru a rezolva această problemă a viitorului cadru financiar multianual (CFP, 2021-2027), Comisia Juncker făcuse o propunere din mai 2018, înainte de a predea ştafeta noii echipe a Ursulei von der Leyen, potrivit Le Soir, citat de Rador.

Raportul cu UE

Odată cu acest pas începe o perioadă de tranziţie post-Brexit care se va încheia la 31 decembrie 2020. În acest interval, Regatul Unit va continua să aplice regulile blocului comunitar, fără să participe la procesul decizional al UE, iar executivul britanic şi Uniunea Europeană vor începe un proces de negociere dedicat relaţiei lor viitoare.

Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relaţiile post-Brexit.

Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină până la sfârşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit.

Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit.

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Michel Barnier, negociatorul-şef european pe tema Brexit, a avertizat că există riscul unei întreruperi brutale a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

"Prima etapă este finalizată şi trebuie să reconstruim totul. La sfârşitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situaţie de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conştientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privinţa relaţiilor comerciale”, a avertizat Michel Barnier, potrivit cotidianului Le Figaro.

Uniunea Europeană nu va permite Marii Britanii să beneficieze de avantajele pieţei unice europene după Brexit dacă Londra nu va respecta standardele comunitare, a avertizat recent David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

Uniunea Europeană nu va semna niciun acord comercial post-Brexit "prin care Marea Britanie să aibă acces la piaţa unică europeană, dacă nu va respecta înaltele standarde sociale, ecologice şi drepturile în domeniul muncii", a declarat David Sassoli într-un interviu acordat Funke Mediengruppe.

Preşedintele Parlamentului European a subliniat că Uniunea Europeană intenţionează să menţină o cooperare apropiată cu Marea Britanie post-Brexit. Însă avantajele apartenenţei la UE„"nu pot exista din afara” blocului comunitar, a atras atenţia el.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Raportul cu Scoția

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor.

După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat.

"Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat”, a afirmat Nicola Sturgeon.

Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016, potrivit Mediafax.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă.

Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie.

Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

Condițiile de călătorie

Potrivit Ambasadei României în Regatul Unit, după Brexit, intrarea în Marea Britanie este permisă în continuare cu cartea de identitate cel puțin până la data de 31 decembrie 2020 sau cu paşaportul în curs de valabilitate. Asta înseamnă că românii nu au nevoie de viză pentru a călători în Marea Britanie.

"Primul element pe care aș dori să-l menționez şi care frământă pe foarte mulți dintre concetățenii noștri este că, în ceea ce privește regimul liberei circulații, cel puțin deocamdată, până la 31 decembrie, nu se schimbă nimic. Deci e vorba de a intra în Marea Britanie cu același tip de documente, respectiv cartea de identitate românească, pe de o parte, sau pașaport, în cazul în care îl dețin. Asta în ceea ce privește intrarea în Marea Britanie, pentru că există un anumit tip de nervozitate, de întrebări, de zvonistică în jurul acestui subiect", a declarat, într-un interviu pentru Radio România Actualități, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Dan Mihalache.


Condițiile de ședere

În ceea ce privește şederea în Marea Britanie, respectiv beneficiile - dreptul la muncă, dreptul la asistență socială - românii care doresc să se stabilească acolo pot aplica pentru unul din cele două tipuri de rezidență: Settled Status sau Pre-Settled Status. De altfel, post Brexit, pentru a beneficia în continuare de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci), toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.


Până la 31 decembrie 2019, 435.700 de români au aplicat pentru Settled Status sau Pre-Settled, conform situației publicate de autoritățile britanice (Home Office) la data 16 ianuarie.


Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut. Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii, pe o perioadă nelimitată.

Al doilea tip - Pre-Settled Status - stipulează că resortisanţii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status. Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent - dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii - însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.


Procedura de depunere a cererilor pentru statutul de rezident permanent a început în martie 2019 și se va încheia la 30 iunie 2021. Potrivit datelor oficiale prezentate de Londra, până acum, 2,5 milioane de cetățeni au obținut deja statutul care le permite să trăiască, să muncească sau să studieze în Regatul Unit, după ieșirea din blocul comunitar.


Cum va fi afectată România

Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României și ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România în 2018, potrivit unei analize realizate de KeysFin.

În România există peste 1600 companii cu acționariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depășește 50%, a investițiilor britanice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018, potrivit startupcafe.ro.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22