Analiza nimicului: ce-a lucrat CNA în timpul campaniei

În 2009, CNA dădea semnale periodice despre conduita posturilor de radio și TV pe întreg parcursul procesului electoral. În 2014, CNA a luat poziția mutului.

Vă amintiți cu ce a început anul 2014 actuala conducere a Consiliului Național al Au­dio­vi­zua­lului? Cu o petiție online intitulată In­te­resul public mai presus de gustul publicului, un­de se asuma programatic că „Valul din ce în ce mai mare de mizerie propagat prin televiziuni poate zdrobi va­lorile națiunii“ și că „Dru­mul de la domnia bunului plac la cea a bunului simţ tre­ce şi pe la CNA“. Nu trece, es­te concluzia celor doi ani de când instituția este condusă de nominalizata guvernului, Lau­ra Georgescu. Dacă „valorile națiunii“  s-au ținut bine, dovadă și rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică, în schimb Legea au­diovizualului și Decizia 528/2014 privind reglementările electorale în audiovizual au fost zdrobite. Mediile protejate și-au făcut de cap nesancționate, sfidând nu doar bunul simț, ci și legea. O spun cel puțin doi membri ai Consiliului, opunând din interior o re­zis­tență fără speranță. Narcisa Iorga: „CNA a fost, în anul 2014, doar un instrument de protecție a propagandei politice derulate pe televiziuni. Piața audiovizuală nu poate fi alt­fel decât este autoritatea care o re­gle­men­tea­ză și controlează. Nu televiziunile sunt prin­­cipalele vinovate pentru derapajele inad­mi­sibile, ci autoritatea care le permite“. Va­len­tin Jucan: „Manipularea, in­to­xicarea cu subiecte false, lip­sa de dezbateri pe temele cu adevărat importante într-o campanie electorală pre­zi­den­țială, denigrarea constantă a unor candidați, divizarea ro­mâ­nilor în tabere pro sau contra unui candidat au ca efecte fraudarea în au­dio­vi­zual a alegerilor. Toate aceste grave prejudicii care sunt aduse publicului nu s-au manifestat doar în această perioadă, ci de cel puțin doi ani, ceea ce se constituie în­tr-un act premeditat. În acest context, CNA este condus de o majoritate solidară cu ac­tuala putere politică, majoritate care, prin de­ciziile pe care le-a luat în decursul a doi ani, a favorizat înșelarea românilor și manipularea acestora. În complicitate, Parlamentul Ro­mâniei a preferat să accepte blocarea CNA în campania electorală, lăsând nefuncțional Con­siliul“.

Concret, iată cum a acționat CNA în perioada campaniei electorale: în septembrie a elaborat reglementările de campanie pentru serviciile de televiziune și radio, a întocmit lista com­pa­niilor înscrise pentru reflectarea alegerilor și le-a dat publicității. De aici încolo, așteptarea publicului a fost să fie stopate încălcările legii, așa încât campania să se desfășoare civilizat, fără lovituri sub centură, bălăcăreli, ma­ni­pu­lare etc. În 2009, CNA dădea semnale pe­riodice despre conduita posturilor de radio și TV pe întreg parcursul procesului electoral. În 2014, CNA a luat poziția mutului. S-a întrunit de două ori, profitând de situația creată de Parlament, care a lăsat Consiliul fără cvo­ru­mul minim de opt membri, și a tolerat cea mai grosolană campanie prezidențială din is­toria alegerilor românești. În ședințele din 28 octombrie și 11 noiembrie au fost somate pu­blic Nașul TV, Money Channel, Realitatea TV, RTV, Europa FM, RFI și alte câteva posturi pentru încălcarea echidistanței. Practic, a fost analizată numai prima săptămână a cam­pa­niei, nerelevantă. Au fost postate pe site ex­trase din somații și gata. CNA a luat în con­siderație doar Decizia 528, ca și cum legislația audiovizuală și Codul audiovizual ar fi fost sus­pendate. Antena 3 și România TV, care au sfi­dat legea propagând zilnic minciuni, insulte, de­nigrări la adresa contracandidaților lui Pon­ta, au scăpat astfel ieftin, cu câte o singură amendă de 20.000 lei, respectiv 40.000 lei. Spre comparație, în 2009 s-au împărțit amenzi de 315.000 lei.

CNA anunță pe site că monitorizează întreaga piață audiovizuală 24 de ore din 24, totuși publicului nu i s-au oferit statistici cantitative despre respectarea principiilor enunțate în re­gle­mentări, ca echilibru, echidistanță, echi­tate, atingerea adusă demnității candidaților, atacul la persoană, acuzațiile nefondate ș.a. Ce s-a putut afla a fost din monitorizările pro­iectului KAS făcute de echipa HotNews pe un nu­măr limitat de televiziuni, de pe blogul Nar­cisei Iorga, din semnalele presei și ale por­ta­lului România Curată, care au arătat cât de mizerabilă a fost actuala campanie electorală pe televiziuni. Jurnalistul Cristi Citre face ob­servații exacte pe activitatea autorității de re­glementare: „CNA nu a făcut mai nimic legat de procesul electoral la TV și radio nici în cele câteva săptămâni de campanie. A avut acti­vitate, dar membrii au preferat să recupereze din subiectele pe care n-a putut să le ana­lizeze în vară, perioadă când activitatea sa a fost blocată de scandalul iscat în jurul pre­ședintei Laura Georgescu. În pofida de­ra­pa­jelor grave și evidente de la majoritatea pos­turilor de știri, arondate politic, forul a ana­lizat foarte puțin subiecte legate de des­fă­șu­rarea campaniei“. Dezolantă, prezența CNA ca garant al interesului public indică o ma­la­die gravă a unei instituții infectate politic care trebuie tratată fără întârziere.

Revista 22 a solicitat CNA statisticile can­ti­tative pe dezbateri, știri și promovare din tim­pul campaniei electorale 2014 pentru alegerile prezidențiale, conform Legii 544/2001 a acce­sului la informația de interes public.