Andreea Marin între oameni, animale și OTV

Retragerea licenței OTV este o măsură de asanare a peisajului mediatic românesc, de eradicare a șmecherismului şi a imbecilizării.

„Sunteţi oameni sau animale? Era să facem accident, copiii ambii plâng în casă... Suntem într-un moment greu din viaţa noastră şi nu avem nevoie de o aşa mizerie!“, s-a răstit An­dreea Marin la jurnaliștii aflați în urmărire la întoarcerea din concediul de divorț din Dubai. Este reversul medaliei în epo­ca maximei tabloidizări a pre­sei: celebritatea are nevoie de mass-media, foamea de sen­zațional este stimulată pe toa­te căile, fiindcă știrile po­zi­ti­ve, nu-i așa?, nu sunt știri, se etalează pe Facebook de­talii intime, de la fotografiile copiilor la ultimul costum de baie achiziționat, se inventează con­flicte, se simulează scandaluri pentru a ți­ne trează atenția. Facem diferența între ma­halagismele Oanei Zăvoranu sau ale dez­bră­catelor care apar în emisiunile mondene și ca­litatea de vedetă a Andreei Marin câștigată când^­va la TVR și a ușuraticului soț/solist, dar malaxorul scandalului public este același.

Un mesaj indignat postat pe rețeaua de so­cializare de Andreea Marin moralizează ace­eași presă care i-a ridicat postament de ve­detă: „Ce trebuie să se întâmple ca să în­țelegeți că ați mers prea departe?!... Cât e de dificil de înțeles că există și oameni care știu să își rezolve problemele în mod civilizat și nu își doresc să își transforme viața într-o te­lenovelă, nu vor să își spele rufele în public, participând la tabloidizarea României? Cât trebuie să su­porte copiii noștri pentru a sa­tisface curiozitatea dvs. ma­ladivă și interesele dvs. pur comerciale?“. Observații corecte, dar și ipocrizie, dacă punem la socoteală că An­dreea și-a atacat o rivală pe scenă, în văzul publicului, ce­rându-i să mărturisească da­că Ștefan Bănică este tatăl copilului ei, că fa­milia Bănică și-a anunțat divorțul pe Face­book, apoi s-a pus pe criticat jurnalismul de scandal, tot pe rețeaua de socializare, fiindcă nu respectă protecția minorilor, dreptul la via­ță privată, la imagine, înscrise în Codul Civil la art. 73.

OTV, campionul incontestabil al fenomenului de tabloidizare în audiovizual redenumită și „otevizare“, unicul post de televiziune care a produs un partid și l-a promovat în par­la­ment, a dispărut brusc din toate grilele: prin Decizia 45 din 22 ianuarie 2013, CNA a retras firmei Ocram licența canalului pentru neplata unor amenzi. Sancțiunea este prevăzută la art. 57 din Legea audiovizualului. Ne de­li­mităm de șirul de lamentații și alerte privind încălcarea libertății presei prin întreruperea di­fuzării acestui post. Argumentele sunt nu­me­roase: OTV a acumulat între 2009 și 2012 amenzi în valoare de 1,17 milioane de lei, ni­ciodată plătite, deși legea obliga la achitarea lor înainte de contestarea în justiție (pre­ve­dere modificată abuziv prin ordonanță de Gu­vernul Ponta la finele anului trecut), într-un dispreț declarat, expus și repetat față de lege. Campania electorală permanentizată, sanc­ționată și „post-mortem“ (cum ingenios titra presa zilele trecute), răfuielile cu adversarii în termeni egalați doar de Antena 3, natura mizerabilă a subiectelor și personajelor, toate acestea n-au putut fi oprite până acum prin nicio altă măsură, morală, legală sau admi­nistrativă.

OTV a mai fost scos de pe piață în 2002, dar atunci jurnaliștii și liderii de opinie au ma­nifestat o solidaritate eficientă și naivă, în numele unor principii pe care, ulterior, OTV le-a încălcat și le-a tăvălit în mocirlă, ducând senzaționalismul la extrem. Dan Diaconescu a transformat televiziunea într-un instrument de îmbogățire și șantaj, făcând obiectul mai multor dosare penale despre care nu se mai aude nimic, cum nici de acționariatul difuz, camuflat prin Cipru. Nu mai puțin, OTV este un instrument politic, drept care acum avor­tonul său, PP-DD, se adresează „forurilor com­petente“, parlamentului, comisiilor de cul­tură și mass-media, invocând abuzul politic. Etalând o bogăție din care nu lipsește niciun ingredient al parvenitismului strident, pa­tronul-șef de partid a spălat cu succes cre­ierul unui tip de electorat care nu-l va urma pe Internet, unde s-a mutat, sperând că va re­uși prin tertipuri avocățești să iasă din clin­ciul legalității. Celălalt post deținut de Dan Dia­conescu nu mai este preluat de firmele de ca­blu, după ce a fost scos de pe lista „must-carry“. Sperăm ca Dan Diaconescu și acoliții lui să nu se mute cu arme și boscheți pe B1 TV. În opoziție cu argumentele din Eve­ni­men­tul zilei ale lui Ion Cristoiu, credem că re­tra­gerea licenței OTV este o măsură de asa­nare a peisajului mediatic românesc, de era­dicare a șmecherismului, a imbecilizării și sus­ținem CNA în aplicarea severă a legii. Dacă e „balon de încercare“ , iar CNA este imparțial și de bu­nă-credință în frunte cu noua sa con­ducere, atunci ar trebui să urmeze Antena 1 și Antena 3, pe locurile subsecvente OTV-ului în topul pe 2012 al televiziunilor sancționate. //