De același autor
Imaginile filmate cu premierul Emil Boc dezbrăcat în vestiarul unui club de fitness, difuzate de Antena 1 pe 13 februarie, au suscitat interes şi vii dezbateri.
Cazul difuzării imaginilor cu Emil Boc dezbrăcat a relevat confuzia morală în care se bălăceşte mass-media împreună cu actorii politici relativizând morala în societate, au pus în evidenţă lipsa de autoritate a comunităţii jurnalistice în reglementarea profesiei, cu alte cuvinte, eşecul autoreglementării, şi au arătat că un CNA politizat, şi de aceea indecis sau lent în decizii, produce efecte minore în practica audiovizualului actual. Ce surprinde în dezbaterea publică a cazului?
Lejeritatea etică, confuzia morală şi juridică predominante în dezbaterea publică. Capatos a justificat difuzarea filmării, în mod ipocrit şi fals, cu îngrijorarea privind „siguranţa“ demnitarului Emil Boc şi lipsa de vigilenţă a SPP. Acoperirea cu „interesul public“ al difuzării imaginilor surprinse de „un băiat mai special“, cum l-a numit moderatorul scabroasei emisiuni, cade din primul moment: este vădită intenţia de a-l înjosi pe premier prezentându-l într-o ipostază intimă, care i-ar diminua autoritatea la care funcţia îl îndreptăţeşte. Aşa-numiţii jurnalişti din garda Antenelor, chemaţi cu goarna să susţină versiunea lui Capatos (Dan Constantin, Ciutacu, Firea, Liliana Levinţa), au avut rolul să amplifice umilirea şi s-au distrat copios laolaltă cu Crin Antonescu şi Vadim Tudor. Aflat în vecinătatea omoloagelor Mădălina şi Cruduţa, Crin Antonescu a executat un striptease politic, arătându-şi integral goliciunea morală. Parlamentari cu vechime, aşadar legiuitori, cei doi fraţi politici au trecut cu uşurinţă şi ignoranţă juridică peste mostra de deontologie jurnalistică la care asistau cu plăcere nedisimulată. Nicio clipă liderul liberal n-a contestat difuzarea filmării ca act jurnalistic de rea-credinţă şi ilegal şi nici n-a calificat-o drept inacceptabilă (cum fals a încercat să acrediteze pe B1 TV mai târziu). Nici alţi politicieni n-au fost mai indignaţi sau informaţi.
Selecţia celor solicitaţi să îşi dea cu părerea. Şi atunci când nu execută neapărat o campanie de propagandă sau de defăimare, cum fac permanent Antenele, televiziunile au opţiuni conformiste în selecţia comentatorilor. Cazul difuzării imaginilor cu premierul nud nu poate fi discutat fără a supune analizei condiţia mass-media, restricţiile pe care le impune etica jurnalistică şi respectul drepturilor fundamentale prevăzute de art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Despre accidentele din mass-media sunt întrebaţi de fiecare dată Cristian Tudor Popescu şi Ion Cristoiu. Chiar dacă opiniile lor sunt adesea fondate (în acest caz, Cristoiu a observat bătălia politică a lui Voiculescu transferată într-o emisiune de divertisment, iar C.T.P. a subliniat cu justeţe că, dacă erau îngrijoraţi de siguranţa premierului Boc, anteniştii ar fi trebuit să îi trimită imaginile), nu poate fi uitat rolul celor doi veterani în degradarea jurnalismului: Cristoiu ca întemeietor al presei tabloide la noi, iar C.T.P. prin subiectivismul scrâşnit şi inelegant pe care l-a răspândit în jurnalismul de opinie. Ei însă rămân citabili. Însă a-i solicita alături de reprezentanţi ai organizaţiilor de media ca Ioana Avădani (Centrul pentru Jurnalism Independent) sau Mircea Toma (ActiveWatch), care au semnalat permanent derapajele presei româneşti cum au făcut-o şi acum, pe Chirieac, un campion al abandonului deontologiei prin trecerea în „altă ligă“, pe Badea, care foloseşte din plin ocazia pentru a spurca din nou blogosfera, şi pe Corina Drăgotescu, promotoare a stilului de harţă în televiziune, înseamnă lipsă de discernământ. Printre puţinele opinii avizate a fost cea a Andreei Marin. Trecută prin situaţii asemănătoare, a combătut în procese, unele deja câştigate, încălcarea intimităţii şi a dreptului ei la viaţă privată şi la imagine.
Amplificarea indecenţei prin preluarea tonului vulgar al emisiunii. Obscenitatea e contagioasă: multe comentarii defavorabile Show-ului păcătos au folosit titluri şi sintagme senzaţionaliste şi au redifuzat filmarea incriminată: ziarul Evenimentul zilei a postat filmul, în vreme ce editorialiştii săi calificau ca inadmisibil gestul Antenei 1, Gândul, Cotidianul, DCNews etc. s-au întrecut în titluri grosolane, iar burtierele unor emisiuni de pe B1 TV, Antena 3, Realitatea TV etc. au creat complicităţi voluntare sau involuntare cu mârlăniile lui Capatos.
Ignoranţa în materie de drepturi fundamentale, precum dreptul la intimitate, demnitate, imagine, viaţă privată, dreptul de liberă exprimare este similar la jurnalişti, cât şi la politicieni. Simptomatic pentru decăderea jurnalismului, cazul are leac. Sunt cel puţin trei tipuri de reglementări care pot sancţiona astfel de conduite, dacă ar exista determinare şi consecvenţă:
– Reglementările „soft“ sunt cele conţinute în Codul Deontologic Unic adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media şi de Clubul Român de Presă. Încălcarea art. 9 privind obligaţia jurnalistului de a respecta viaţa privată şi demnitatea persoanelor atrage sancţiuni de ordin moral din partea breslei şi a publicului.
– Reglementările constrângătoare sunt cele scrise în legi, cu sancţiuni pecuniare şi măsuri administrative. Aici intervine CNA cu sancţiuni, care pot merge de la avertismente la amenzi, până la suspendarea temporară a emisiei.
– Codul Civil adoptat anul trecut a dezvoltat capitolul Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane, adăugând restrângeri ale libertăţii presei în favoarea respectării dreptului la viaţă privată, la demnitate, la propria imagine, la memorie. Articolele 71-76 definesc aceste drepturi ce decurg din art. 8 al CEDO, precizând că sunt considerate atingeri aduse vieţii private: „c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană“.
Simpla citire a articolelor indică încălcări flagrante ale drepturilor amintite, prin difuzarea imaginilor cu premierul Boc la Antena 1 în alte scopuri decât cele specifice jurnalismului. Jurisprudenţa europeană admite că libertatea de exprimare nu se poate extinde până la încălcarea altor drepturi fundamentale, iar protecţia oferită jurnaliştilor de art. 10 din Convenţie este subordonată condiţiei exercitării dreptului cu bună-credinţă, prin respectarea deontologiei jurnalistice, precum şi prin rigoare şi atenţie deosebită dată verificării informaţiilor (vezi cazul Tănăsoaica vs. România). Codul italian şi cel spaniol pedepsesc astfel de încălcări cu închisoare, fiindcă jurnalistul are în orice împrejurare posibilitatea să aleagă dacă difuzează sau nu imagini sau documente. Cât de tare s-au dus la vale anteniştii, din dorinţa de a-şi servi patronul, se vede din comparaţia cu tabloidul tabloidelor, Cancan, care a refuzat să difuzeze imaginile şi după ce le-a primit gratis. Interesul public nu joacă niciun rol în cazul Antena 1 vs. Emil Boc, invocarea siguranţei naţionale şi a statutului de demnitar al persoanei filmate pe ascuns este o şmecherie care nu ţine, povestea cu libertatea presei rămâne valabilă, dar nu e aplicabilă în cazul acesta, iar Capatos şi gaşca ar fi buni de plată dacă cel lezat s-ar adresa justiţiei.
Unde o doare sancţiunea pe Antena 1? Consiliul Naţional al Audiovizualului afirmă că a dat cea mai gravă sancţiune prin Decizia din 16 februarie 2012 de suspendare timp de 10 minute a emisiei Antenei 1, pentru Un show păcătos cu nud de premier. Motivaţia principală s-a găsit în art. 32 alin. 1 şi 2 din Codul Audiovizual: „(2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată“. Sancţiunea nu e fără precedent, fiindcă OTV a primit această sancţiune în 2011, iar în iunie 2010 Antena 1 a fost obligată să se întrerupă tot 10 minute pentru emisiunea Acces direct, unde s-a prezentat pornografie cu minori sub titlul Tupeu de borfaşi: sex cu copii pe bani. Canalul a primit numai anul trecut 15 sancţiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 202.000 lei, sancţiuni inferioare ca nivel punitiv. Organismul de reglementare a evitat să meargă mai departe şi să pedepsească recidiva gradual, aşa cum îi permite legea, cu o măsură mai gravă, care ar putea fi suspendarea emisiei pentru 3 ore. Asta într-un context de excepţie: 110 sesizări, poziţie de delimitare a Clubului Român de Presă, condamnare din partea organizaţiilor de media (CJI, ActiveWatch, COM), poziţii publice de dezaprobare la unison şi nicio invocare a libertăţii presei, cum inadecvat s-a întâmplat în cazul retragerii licenţei OTV în 2002.
Întreruperea emisiei mizează pe pierderea audienţei şi a credibilităţii postului. În fapt, în data de 17 februarie, de la orele 19 când se difuzează Observatorul, audienţa a scăzut în cele 10 minute, cât a durat comunicatul CNA, de la peste 800.000 la 300.000 de telespectatori, însă audienţa a revenit la media Observatorului de 500.000 de telespectatori, rămânând astfel pe poziţia a doua, după Pro TV, conform site-ului paginademedia.ro. Cu alte cuvinte, pagubă-n ciuperci. O întrerupere de 3 ore ar fi schimbat datele problemei.
Pe Dan Diaconescu cel puţin îl ustură la buzunarul OTV cei 200.000 de lei amendă, în timp ce Voiculescu îşi păstrează şi banii la teşcherea, şi contractele de publicitate neatinse. CNA are un procent de peste 90% procese câştigate în instanţă cu contestatarii sancţiunilor, aşadar trustul Intact nici nu s-ar obosi să conteste decizia, fiindcă-i doar o pişcătură. Mult mai tare doare sistarea Super Bingo Metropolis, unde se învârteau bani mulţi, suspecţi, adulmecaţi de Fisc.
Delicateţea CNA a fost taxată de numeroase voci publice. O confruntare spectaculoasă de la distanţă s-ar putea intitula „Popescu contra Popescu“. Răsvan Popescu, preşedintele CNA: „A fost încălcarea cea mai gravă din ultimul timp şi sperăm să aibă şi putere de exemplu“. Cristian Tudor Popescu, jurnalist, mulţi ani preşedinte al Clubului Român de Presă: „CNA e un organism caricatural. Nu se sperie nimeni de sancţiunile CNA-ului“. Răsvan Popescu: „Sperăm că a fost un accident. Mai departe se poate trece la întreruperea emisiei timp de trei ore“. Cristian Tudor Popescu: „Nu ştiu cât pierd din punct de vedere financiar, dar oricât ar pierde vor folosi această sancţiune pentru a se victimiza, pentru a face vorbiri eroice despre libertatea de expresie şi vor continua cu astfel de mizerii şi mai agresive“.
Pe reţeaua de Facebook presăcorectă s-au propus soluţii civice interesante: membrii ei vor refuza să cumpere produsele şi serviciile din reclamele apărute la emisiunea Un show păcătos. Reţeaua a colectat şi a postat o listă, pe care o reproducem: Nivea, Eubiotic, Peugeot, Jacobs, Bergenbier, Axe, Cosmote, Magne B6 premium, Cavit memo, Tuborg, Liderin, Rexona, Vibrocil, Milka, Germanos, Garnier Fructis, Eucerin. //
