Aritmetica și gramatica protestelor

Mesajele de susținere sau de condamnare a protestelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiectivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demonstrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-credință, mai cu seamă când sunt la putere.

Brindusa Armanca 23.01.2018

De același autor

 

Nu este un secret pentru nimeni că mesajele și cifrele protestelor din România diferă în mass-media după alte criterii decât obiec­tivitatea și imparțialitatea. Chiar dacă este vorba de numărătoare, fie și estimată, diferențele sunt adesea atât de mari, încât pu­blicul căutător de adevăr fac­tual se poate întreba dacă nu cumva suferă el de orbul găi­nilor. Pentru protestatarii din București ieșiți pe vreme rea, RTV și DCNews dădeau „la abureală“ o participare de „câ­teva mii“, în vreme ce Digi 24 și Ziare.com anunțau 60-70.000. O privire mai distanțată au avut sur­sele media străine. Associated Press, ci­tată de Euronews, a mers cu estimările până la 35-40.000 de persoane la manifestația din Capitală. Monitorizarea site-ului Pagina de media constata diferențe între cifrele titrate de televiziuni, dar și în privința interesului arătat evenimentului, unde televiziunea pu­bli­că și-a dat din nou în petec: „TVR 1 și Rea­litatea TV estimează 35.000 de oameni în București, Digi 24 vorbește de 50-55.000 de pro­testatari numai în București și un total de 65.000 în țară. La România TV, Andreea Cre­țulescu vorbește despre pensii. Pentru TVR 1, manifestațiile nu au existat decât la știrile de la ora 20.00. După Telejurnal, principalul canal al televiziunii publice nu a mai difuzat imagini de la protestele din București și din țară și a revenit la pro­gramul normal“.

 

Există o experiență a es­ti­mărilor, jurnaliștii de teren au deja ochiul format după ani de proteste și manifestații în marile piețe publice. Jan­darmeria are mai nou in­ter­dicție de a comunica jurna­liș­tilor estimările sale, după care se decid efec­tivele, dar în anii `90 polițiștii cooperau cu presa. Mobilizarea masivă de trupe la Bucu­rești sprijină cifrele mari comunicate public de mass-media, de peste 50.000 de oameni. Nenorocirea este că cifrele sunt utilizate pen­tru manipulare, împreună cu mesaje și stra­tegii de abatere a atenției. RTV dezbătea în seara protestelor problema pensiilor, în for­mat extins, obținând audiențe mari de la te­lespectatorii care au stat acasă, adică mulți pen­sionari cu studii primare sau medii. Ima­ginile au favorizat bagatelizarea protestelor la Antene, cu un public asemănător. Publicul tânăr, care nu a ieșit în stradă, a preferat PRO TV, Digi 24 sau Realitatea TV, după cum arată audiențele măsurate de Kantar Media. Începând din 2012, participarea nemul­țu­miților la proteste a crescut constant, de la 1.000 sau 2.000, la câteva zeci de mii în 2015, după tragedia de la Colectiv, și până la sute de mii în iarna lui 2017. „De câți e ne­voie?“, se întreba Cosmin Pojoran, autorul studiului România surprinzătoare: com­ba­te­rea apatiei civice cu energie civică, din vo­lumul #Rezist: Romania’s 2017 anti-corrup­tion protests: causes, development and im­plications, publicat de Quadriga University of Applied Sciences and the Centre for Politics and Media Research at Bournemouth Uni­versity. Concluzia sa este că trebuie mai mult decât cifre: „După mai mulți ani de educație civică și dialog, protestatarii vor învăța că implicarea civică nu trebuie limitată la actul protestatar“.

 

Mesajele de susținere sau de condamnare a pro­testelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiec­tivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demonstrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-cre­dință, mai cu seamă când sunt la putere. Vi­cepreședinta PSD Ecaterina Andronescu s-a aruncat singură în ridicol, declarând că „Dacă aceste demonstrații generează ins­tabilitatea țării, dacă ele transmit un mesaj în afară că România este țară neguvernabilă, atunci trebuie să își asume responsabilitatea toți cei care poate din spate i-au îndemnat să iasă“, ignorând starea de instabilitate pro­dusă de PSD prin schimbarea guvernelor la bunul plac al lui Dragnea. Cel mai contondent mesaj îi aparține lui Mirel Palada, omul lui Ponta, ale cărui estimări și urări „de bine“ pe Face­book îl situează între pitecantropii po­liticii: „Vor fi undeva în jur de zece mii. Cam câți vin la un meci de fotbal mediocru. Cu zloata asta, vor fi niște zece mii foarte murați și foarte ciu­ciulete... Amărâților! O să faceți multe spume la gură“. Opoziția a lansat che­mări la pro­teste, unele mai discrete, ca PNL, altele mai mobilizatoare, ca USR, care aver­tiza că asa­sinarea statului de drept înseamnă asasinarea României ca țară UE. Presa a os­cilat între en­tuziasm și bătaie de joc, conform unor oculte decizii editoriale, care au es­ca­mo­tat uneori datele transmise de reporterii din stradă, uzi și înghețați la București sau în­fri­gurați prin țară.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22