De același autor
O campanie de informare finanțată de guvern pe tema COVID-19 ce urmează să fie difuzată de întreaga presă comercială din România - televiziune și radio locale și naționale, online, print etc. - produce freamăt în industria media. Guvernul lucrează la un act normativ care va lămuri prin ce mecanism vor fi distribuite cele 200 milioane lei care vor acoperi costurile campaniei timp de patru luni, practic câte 50 milioane lei lunar. În video conferințele ținute în aceste zile cu participarea la vârf a membrilor guvernului pe de o parte, și reprezentanți ai companiilor media pe de alta, s-a stabilit un minim de criterii - care includ audiența, lipsa datoriilor, număr angajați - și s-a admis că măsura ar ajuta presa să ia o gură de oxigen. Există și sceptici, mai ales în presă locală, că banii vor ajunge în buzunarele televiziunilor cu acoperire națională și la publicațiile din capitală. Presei locale sau presei culturale, cele mai lovite și în criza financiară din 2008, și acum, îi vor rămâne resturi sau nimic, dacă, de exemplu, nu îndeplinesc condiția de a avea minim doi angajați cu carte de muncă. Părerea majorității este că mediile publice, presa bisericilor și a universităților, toate finanțate de la buget, ar trebui excluse de la această finanțare, chiar dacă e vorba de o campanie de informare.
Unele voci din presa românească pun și întrebări mai grele: oare acești bani de la stat nu presupun o ciuntire a independenței mass-media, nu vor crea vasalități? Premierul Ludovic Orban și vice-premierul Raluca Turcan au dat asigurări că singura obligație a presei va fi să respecte graficul de difuzare a materialelor transmise în campania despre coronavirus. Dar, fiindcă e o campanie publicitară de interes public, audiența rămâne un criteriu important. În absența unor criterii etice, care să cearnă jurnalismul de calitate, care respectă normele deontologice, de briganzii mediatici care produc știri contrafăcute, manipulează și generează anxietate suplimentară în societatea lovită de pandemie, sumele consistente vor merge către aceștia din urmă. Ionel Dancă, șeful de cabinet al premierului, crede că acum nu e momentul să deschidem „cutia Pandorei” cu o discuție așa de delicată. Jurnaliștii au înțeles că primează o anume prudență politică în fața alegerilor din toamnă.
Și totuși: de ce ar trebui guvernul să ofere bani pentru orice campanie trustului fondat de infractorul Dan Voiculescu, de la care statul nu a reușit nici azi să recupereze prejudiciul de zeci de milioane de euro? De ce să bage bani în buzunarul Antenei 3 care, vai!, încă are audiență, unde propagandiști experimentați, drapați în jurnaliști și plătiți cu mii de euro lunar, fac circ și manipulări fără subtilitate, discreditând presa? De ce să dirijezi grosul sumelor către televiziunile unor condamnați sau cercetați penal, care au devalizat statul prin corupție, sau către companii aflate în insolvență? Folosite ca instrumente de influență politică și obținând audiență cu ipoteze senzaționaliste, astfel de televiziuni distorsionează piața și sucesc mințile oamenilor. Ilustrarea cea mai convingătoare e RTV, televiziunea fugarului Ghiță, care a transformat cazul Caracal într-un serial interminabil de neadevăruri. Pentru audiovizual există posibilitatea de a se folosi criteriul derapajelor sancționate de CNA. Cum se justifică împărțirea fie egală, fie diferențiată a acestui buget menit să ajute presa online, când există publicații afiliate politic și abonate la fondurile publice? Libertatea făcea cunoscut contractul semnat de firma lui Bogdan Chirieac, DC News Media Grup s.r.l., în plină pandemie: 2.495.134, 90 lei pentru organizarea de conferințe și evenimente pentru Primăria Sectorului 4. Și fondurile generoase de publicitate împărțite de Gabriela Firea își fac efectul, prezența sa în breaking news la televiziunile de știri fiind de o suspectă frecvență. Totodată, banii publici pot fi folosiți de autorități ca „taxă de protecție” sau pentru imagine proprie, în pregătirea candidaturii viitoare. Firea, care a lucrat în presă, știe cum e. În 2019 a împărțit reclamă de peste un milion de euro, domolind curiozitatea jurnaliștilor de a vedea cum se cheltuiește bugetul capitalei. De acord că Guvernul Orban vine în întâmpinarea mass-media cu o mână de ajutor, de acord că într-un timp scurt, fiindcă actul normativ va fi aprobat într-o săptămână după consultări, nu se pot găsi mecanisme fără cusur, însă lipsa unor criterii etice poate transforma buna-intenție într-un eșec.
