De același autor
Întâlnirile presei cu înalți oficiali ai instituțiilor europene sau cu purtătorii lor de cuvânt sunt utile pentru informații de context ale diverselor teme de interes public. Când se discută despre soarta presei în Europa, atunci este rândul jurnaliștilor să-i informeze pe reprezentanții Comisiei Europene (CE) sau ai Parlamentului European (PE) despre contextul real în care mass-media lucrează. Presa Europei Centrale și de Est s-a confruntat în anii tranziției cu fenomene asemănătoare, de la formele de cenzură mai mult sau mai puțin mascate la folosirea mass-media ca instrument în lupta politică, până la schimbarea paradigmei prin trecerea în online și dominanța platformelor sociale, ceea ce a zguduit serios fundamentul tehnic și etic al presei. În ultimii cinci ani, bătălia cu dezinformarea, cu știrile false, cu manipularea a dat rateuri în detrimentul informării corecte a publicului. Dar una dintre problemele rămase mereu la coada agendelor europene este pauperizarea reală a presei locale, ceea ce o expune adesea la dependență politică.
O întâlnire recentă a 17 jurnaliști din presa locală, grupați în jurul proiectului PressHub al Fundației Freedom House România, cu Marie Frenay, coordonatoare de politici media a cabinetului comisarei Věra Jourová, a relevat nevoia de sprijin pe care o resimte presa locală din România.
Věra Jourová este Comisar european pentru valori și transparență. Printre alte misiuni, are în portofoliu libertatea presei, pluralismul media, combaterea dezinformării. Ca acțiune directă, cabinetul Jourová identifică riscurile sectorului media, monitorizează aplicarea codului de bune practici, propune reglementări și proiecte pentru susținerea independenței jurnalismului.
Tabloul general al activității cabinetului conține recomandările CE către state pentru protecția jurnaliștilor, propunerea transformării în lege a Directivei privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive (Directiva anti-SLAPP) și elaborarea European Media Freedom Act adoptată de PE în septembrie 2022, a Digital Market Act, precum și a Digital Services Act.
Media Freedom Act are prevederi actualizate privind interdicția statelor de a spiona jurnaliștii, tendință stimulată de dezvoltarea noilor tehnologii, privitor la impunerea unor măsuri care asigură transparența în publicitatea de stat, în managementul mediilor publice sau în numirea autorităților de reglementare în audiovizual. România excelează în interferență politică atât în numirea conducerii și consiliilor TVR și SRR, cât și în desemnarea membrilor CNA pe algoritm strict politic. De altfel, contraselecția a devenit o practică în instituțiile statului, unde nu competența este criteriul, ci obediența politică, nepotismul și interesele de grup.
Comisia Europeană se află în dialog și negocieri cu marile platforme ca Google, Facebook etc. pentru a le convinge să acorde atenție conținutului pe care îl preiau de la jurnaliști. Discuțiile despre recompensarea conținutului publicistic de către platforme, care încasează sume uriașe din publicitate, este dificilă și greoaie. În fond, interlocutorii sunt giganții privați ai internetului, provin de pe continentul american și legislația europeană nu li se aplică.
Jurnaliștii români s-au plâns de modul arbitrar în care Facebook, de exemplu, coboară audiențele prin algoritmi și au subliniat că nu există reacție adecvată națională sau europeană la această problemă. Digital Services Act, care abordează astfel de cazuri, va intra în vigoare în 2024.
Mult-așteptatul ajutor financiar, care ar asigura independența presei locale și naționale, se lasă în continuare așteptat. Bugetul Uniunii Europene (UE) are o anvelopă de 75 de milioane de euro pe șapte ani, destinate dezvoltării presei în cele 27 de țări UE. Adică, puțin. Deși Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) permite folosirea banilor și pentru dezvoltarea presei, în România PNRR nu are capitol pentru sectorul media. Presa românească riscă să rămână la cheremul partidelor care, din bani publici, vor cumpăra tăcere și promovare, cum au făcut netransparent și până acum, sub ochii înțelegători ai Europei. //
