De același autor
Lipsa de transparență a instituțiilor publice și a deciziei este un inamic permanent al jurnalismului bun.
Cu toate că există încă din 2001 un instrument legislativ operant, și anume Legea 544, privind liberul acces la informațiile de interes public, iar integrarea europeană obligă România să adopte standarde concrete de transparență în achiziții publice, în procesul de decizie locală și națională, totuși guvernele și autoritățile șmechere izbutesc să producă fum și ceață. „Clar. Foarte clar“, obișnuiește să spună Victor Ponta, un adevărat tic de exprimare, în contradicție cu minciunile zilnice și cu guvernarea opacă a Cabinetului său. Ce supărați au fost aleșii când a apărut Agenția Națională de Integritate, care îi obligă să își facă publice averile, sau când s-a constituit Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității, care dezvăluie trecutul obscur din biografii, s-a văzut în hărnicia cu care au modificat legile pentru a slăbi aceste instituții. Atacurile neîncetate la Direcția Națională Anticorupție arată că puternicii de la butoane nu pot accepta că nu (mai) sunt intangibili, iar faptele lor de corupție îi pot duce la închisoare.
Legea 544/2001 a fost importantă pentru cetățeni fiindcă a obligat instituțiile să respecte un sistem de informare periodică. Pentru presă a fost mană cerească. Art. 19 (3) prevede că „Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezența publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională“. Sunt prevăzute termene scurte de obținere a informației pentru mass-media, iar măsurile de protecție concordă cu cele europene: „Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în niciun fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea“. Și totuși, se întâmplă: reporterii de la EpochTimes acreditați la guvern au fost împiedicați să participle în 25 septembrie la vizita delegației chineze conduse de vicepremierul Zhang Gaoli. Asociația Ziariștilor Independenți din România - AZIR, filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni, a transmis un protest împotriva practicilor de cenzură ale guvernului.
Trebuie recunoscut că legea accesului a creat facilități pentru jurnaliști. Le-au fost puse la dispoziție comunicate, newsletters, s-au organizat conferințe de presă etc., ceea ce le-a mărit confortul, pe măsură ce redacțiile s-au subțiat. Dar și cheful de investigare a informațiilor escamotate sau ascunse a scăzut. Totuși, Legea 544/2001 conține limitări serioase în privința accesului. Autodemascarea ca pretins ofițer acoperit a jurnalistului Robert Turcescu a adus în discuție diversele restricții în publicarea unor informații. Cetățenii au aflat cu această ocazie că un ofițer acoperit nu poate fi dat în vileag nici viu, nici mort, conform Codului Penal nou, art. 303 și 304. Legea 544 conține și ea un întreg pomelnic de excepții la art. 12:
„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor“.
Descurcă-se cine poate în hățiș! De aici încolo nimic nu mai e clar. O ieșire sugerează art. 13, unde se stipulează că informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public. Descurajați sau ignoranți, jurnaliștii încetează să scormonească și astfel jurnalismul de investigație rămâne în suferință. //
CITIȚI ȘI