De același autor
Deși a fost parlamentar zeci de ani, după statul de plată, nu după prezență, Antonescu ignoră că funcționarea CNA este prevăzută de Legea audiovizualului votată în Parlamentul României.
Deși acaparată de vânzoleala din jurul referendumului - ediția 2012, atenția publică începe să se îndrepte și spre punctele nevralgice ale democrației invadate de useliști. Una dintre ele, libertatea de exprimare, îngrijorează nu doar lumea de la noi, ci și Europa. Mai deunăzi se lua cu mâinile de cap Joseph Daul, liderul PPE din Parlamentul European, spunând, textual, „sunt îngrozit. Nu pot să cred că într-un stat membru al Uniunii Europene, după mai mult de 20 de ani de la căderea comunismului, libertatea de exprimare este din nou amenințată“. Pe rețeaua jurnaliștilor FreeEx revin amintirile despre epoca Năstase a „ciocului mic“, stimulate de stenograme, acorduri și declarații calde ale politicienilor de la vârful USL. Un comentariu de pe reportervirtual.ro pune degetul pe rană: „Măsurile actuale contra presei sunt cele ale unui corpus politic incult, cu tendințe autoritariste, care ajunge să-și dorească de preferință o presă aservită, controlabilă de oricine, uneia într-adevăr independente“. Interviul acordat la OTV de Crin Antonescu, încă interimar la Cotroceni, cât și deja faimoasele stenograme PNL subliniază cu două linii primitivismul cu care sunt văzute la vârful politicii funcționarea mass-media și relația dintre putere și presă.
Ce-a zis așa de grav Antonescu? „Eu sunt de acord cu următoarea formulă: desfiinţarea CNA, dar, atunci, o lege a presei, mai clară, cu anumite răspunderi“. Și a explicat, mai departe, că presa poate face rău în educația copiilor etc. Deși a fost parlamentar zeci de ani, după statul de plată, nu după prezență, Antonescu ignoră că funcționarea CNA este prevăzută de Legea audiovizualului votată în Parlamentul României, că legea este pusă în acord cu legislația europeană și reglementează exact ceea ce afirmă că îl neliniștește, de la educarea minorilor până la fundul gol al lui Boc de care tot el s-a amuzat copios într-o emisiune la Antene. Antonescu mai ignoră bătăliile pierdute de diverși politicieni de pe la toate partidele, cum ar fi Ghișe-PNL, Prigoană-PDL, Funar-PRM, Țurlea-PSD de a impune o lege a presei nedorită de jurnaliști. Completată copios de strategii de campanie ai PNL, imaginea relației cu mass-media, așa cum reiese din stenogramele recente, este una de stăpân și slugă („presa noastră“ se spune acolo), unde regulile profesionale se abandonează și se execută comenzi, îndreptate nu doar împotriva inamicului politic, ci în primul rând împotriva publicului. Antenele, fripte la degete de flacăra democrației, precum și niscai nume onorabile, de la Felicia Filip la Hagi și Horațiu Mălăele, sunt arondate fără pic de respect. Dar, cu Antenele, treaba-i clară și convingerile formate: „Dan Voiculescu nu putea fi turnător la poziția pe care o avea, ci mai degrabă securist“, ne lămurește Crin Antonescu. „Acesta acționează însă de ani de zile cu trustul lui de presă corect. El susține aceleași valori ca noi și era normal să fim aliați politici“. Mai limpede de atât nu se poate.
Sunt multe de adăugat la lista de nefăcute ale USL în răspărul libertății de exprimare, de la atacul neîncetat la opiniile critice (considerate penale), la încălecarea TVR și SRR, acesteia din urmă restrângându-i-se potențialul de informare pe timpul referendumului, la retragerea reporterilor corecți de la Agerpres acreditați la guvern (cazul Claudiu Zamfir) și spargerea site-ului PublicMedia și a contului de facebook al lui Cosmin Păcurariu, pentru a agăța reclame USL, și până la faimosul Acord semnat de liderii useliști cu fantomatica CNSC, unde se acceptă, în principiu, nu doar desființarea CNSAS, CCR, ANI, DNA, ci și măsuri legate de mass-media, ca desființarea GDS și a revistei sale sau, atenție că e tare, „asigurarea Societății Civile (adică CNSC) pentru prezentarea doleanțelor lor periodic în mass-media românească și în special a celei finanțate de stat“. Bravos! //
