Cum se execută jurnalismul de investigație

În România celor 28 de ani de tranziție s-a reușit diminuarea până la insignifianță a jur­nalismului de investigație. Patronatul mass-media, autohtonizat de-a lungul anilor după ce investitorii străini au fost stimulați să plece mai ales din acționariatul presei tipă­rite, n-a avut interesul să fi­nanțeze anchete corecte care să dezvăluie marile tunuri, co­rupția, mafiile politico-fi­nan­ciare. Pe unii patroni i-ar fi în­curcat în afaceri, dacă nu cum­va făceau ei înșiși parte din mafie. Aceștia din urmă au inventat, cu o știință exer­sată prin vechea Securitate, organizații de falsă investigație, care să arunce perdele de fum și să producă multă confuzie. Au rămas insule de jurnalism investigativ - emisiuni la do­uă-trei televiziuni, câteva publicații cu di­fuzare largă și locale, un număr mic de blo­guri - unde se pot vedea/citi anchete ade­vărate, bine documentate și de impact. Și nu­mărul jurnaliștilor specializați pe anchetă s-a mic­șorat. Genul presupune timp, pers­e­ve­ren­ță, bani și riscuri. Este dificil pentru un jur­na­list să convingă oamenii să dezvăluie mari ilegalități de care au știință. Și mai greu să ob­țină documente de la instituții opace, într-o lume oportunistă, timorată de anvergura și cinismul celor de la putere, puși pe că­pă­tu­ială. Și mai greu este adesea ca anchetele să fie publicate. Formule perverse de cenzură, ca îngroparea la sertar sau modificarea conținutului de șe­fii editoriali, conectați la ce­rințele patronului, sunt bi­ne cunoscute în redacțiile ro­mâ­nești. Există și formula in­versă, când sosesc dosare ser­­vite care trebuie publicate pen­tru a strivi vreun inamic p­o­litic, instituțional sau din business.

Finanțarea posibilă pentru investigația jur­nalistică rămâne în apelurile europene și inter­naționale de proiecte, și acestea mai puțin frecvente de când mass-media au căzut de pe lista de priorități a Comisiei Europene și din zona de interes a unor fundații străine. RISE Project este o organizație media spe­cializată pe anchetă jurnalistică care a reunit profesioniști cu nas, competență și curaj pen­tru dezvăluiri serioase. Organizația publică pe site-ul propriu, www.riseproject.ro, anchete care țintesc la vârful politicii din România sau Re­publica Moldova, pe subiecte grave, ca spă­larea de bani, traficul de persoane și de dro­guri, corupția din mediul politic etc. Calitatea și experiența echipei au făcut ca RISE Project să fie cooptat ca partener în rețele inter­na­ționale ca Panama Papers sau Russian Laun­dro­mat, iar Societatea Timișoara să îi acorde în 2016 premiul anual „pentru curajul inves­tigațiilor, profesionalism și spirit civic“.

Seria de investigații privind averile adunate de bugetarul Dragnea, devenit în tranziție un magnat politic, au pus în mișcare instituții ale statului care dovedesc eficiență nu în apă­rarea intereselor cetățenilor, ci ale șefilor poli­tici. În iulie 2017, la trei luni după publicarea articolelor Dragnea, fortăreța din Brazilia, Dragnea - milionul dispărut, Dragnea - oamenii și  banii și îndată ce s-a anunțat publica­rea unui nou episod despre traseele lui Drag­nea în Brazilia, ANAF a dat buzna inopinat pen­tru a vedea cine finanțează infama orga­ni­zație. Fiscul a avut grijă să scurgă către or­ga­nizația lui Ciuvică, denumită, pentru aburirea naivilor, Grupul pentru Investigații Politice, informații, în fapt, deloc secrete, care să acre­diteze ideea că RISE Project este un dușman al poporului care a organizat protestele din iarna lui 2017 pe banii lui Soros și ai olan­dezilor. „N-avem o problemă de principiu cu publicarea raportului în sine. Sursele de finan­țare ale jurnaliștilor se înscriu în categoria in­formațiilor de interes public elemen­tar. Gran­turile noastre jurnalistice sunt re­zultatul mai multor ani de muncă, inclusiv administrativă, și se obţin în urma unor competiții grele. Noi le considerăm un fel de burse de merit... Li­ber­tatea editorială e prioritatea noastră fun­da­mentală și exact asta am reuşit să men­ținem în primii ani RISE. Acum e mai ușor: ne susțin direct cititorii, or, asta, credem noi, reprezintă viitorul“, a declarat Mihai Mun­teanu pentru paginademedia.ro. ANAF s-a com­promis prin acțiunea servilă și retrogradă de a alimenta ideea că toți cei care accesează fonduri străine sunt trădători și fac parte din „statul paralel“. Dar hărțuirea organizațiilor me­dia incomode și a jurnaliștilor de inves­ti­gație face parte din politica actuală a statului. Modificările la ordonanța privitoare la ONG-uri, cunoscute ca „Legea lui Pleșoianu“, au trecut tacit de Senat în 4 decembrie 2017 și se află pe rol la Camera Deputaților. Să vedeți atunci...