Cum stă treaba cu cenzura în TVR

Într-o instituție politizată cronic, șefii TVR se tem și de umbra lor și sacrifică principiile libertății de exprimare pentru a nu-și pierde funcțiile.

Presa a relatat săptămâna trecută cum in­ter­viul pe care l-am luat președintelui Traian Bă­sescu la Timișoara, în 11 mai, a fost cenzurat pe TVR 3, unde trebuia să se difuzeze marți, 13 mai 2014, la orele 22, si­multan cu TVR Timișoara. Lu­crurile stau așa: redactorul-şef al TVR Timişoara a con­ve­nit cu directorul-coordonator al canalului TVR 3, Răzvan Bu­curoiu, ca interviul să fie di­fuzat și pe TVR 3. Realizatorii de emisiuni nu au atribuții în difuzarea emisiunilor, așadar nu inițiază propuneri către ca­nale, nu iau legătura cu directorii sau de­ci­den­ții canalelor, nu sunt abilitați să modifice pro­gramul etc. Relația dintre studiourile te­ri­to­riale ale TVR și celelalte canale o au directorul și redactorul-șef, iar pentru știri producătorii ediției. Odată convenită difuzarea, au urmat o serie de proceduri tehnice și editoriale, cum sunt redactarea sumarului și postarea pe site-ul TVR, realizarea unui promo, trans­mi­terea înregistrării între canale pe sistemul in­tern etc. Toate acestea le fac oamenii abi­li­tați, fără intervenția realizatorului. Este de su­bliniat că stabilirea intervalului orar 22-23 es­te subiectul unor aprobări, fiindcă TVR Ti­mi­șoara are program regional numai până la ore­le 22, prelungirea cu o oră fiind justificată de di­fuzarea simultană cu TVR 3. Cu puțin îna­inte de intrarea în emisie a Ediției speciale cu Tra­ian Băsescu, am fost anunțată că interviul nu mai intră pe TVR 3, decizie pe care o calific ca act de cen­zură.

Ceea ce este greu de înțeles pentru mine este cum a pu­tut directorul Bucuroiu să min­tă cu atâta seninătate, când el știa exact care este pro­ce­dura și era conștient că lanțul de implicații editoriale și teh­nice este prea lung ca să nu rămână „amprente“. Între timp, am aflat mai multe detalii care mă fac să trag câteva con­cluzii.

Stelian Tănase, director-general al SRTV, se afla­se marți în instituție. Afirmațiile sale am­bi­gue la telefon, când l-am înștiințat despre caz, m-au făcut să cred că abia sosise din stră­i­nătate și nu știa despre ce e vorba. Dar se va interesa și îmi va comunica. Nu s-a în­tâm­plat.

George Orbean, consilier al lui Stelian Tănase pe management, om cu mare experiență în te­leviziune, și-a dat demisia „în semn de pro­test“, cum a semnalat paginademedia.ro în 15 mai. Într-un dialog telefonic, d-l Orbean a calificat măsura de a interzice un interviu cu președintele României ca „strigătoare la cer“ și a adăugat că și-ar fi dat demisia indiferent cine era omul de stat cenzurat. Cunoscând bi­ne circuitul aprobărilor din televiziune, con­si­lierul mi-a mărturisit că s-ar mira ca decizia să fi fost luată doar de directorul-coordonator al canalului, fără o aprobare de la vârful con­ducerii TVR.

Minciunile susținute pe caz în mass-media de Răzvan Bucuroiu, necontrazis de Stelian Tă­na­se, fac deservicii imaginii TVR, confirmând că instituția nu se află doar în criză economică și de management, ci și într-o profundă criză morală. Invocarea „modelului BBC“ de ac­tua­lul director-general interimar aruncă în ridicol orice demers de salvare a instituției.

Efectele și ecoul cazului au fost imediate și ample. Sesizată de ActiveWatch și de TVR-Sind, Comisia de Etică și Arbitraj din TVR a în­ceput o analiză a cazului. Narcisa Iorga, mem­bră a CNA, s-a autosesizat și a înregistrat în 14 mai 2014 solicitarea de a se pune pe Or­di­nea de zi, cu celeritate, cazul de cenzură. O con­ferință de presă și un protest au fost or­ganizate în 14 mai de PMP. Vicepreședintele Comisiei de Cultură și Mass-Media din Senat a cerut anchetă. Mass-media au reacționat prompt, mai cu seamă fiindcă există pre­ce­dente: oprirea de către directorul-general, în timpul emisiei, a difuzării unui episod din Moș­tenirea clandestină, realizat de Monica Ghiur­co, cât și anularea în martie a unei emisiuni despre Andrei Pleșu la TVR, din ordinul ace­luiași, așa cum a declarat Gabriel Liiceanu. Sen­sibilă la actele de cenzură, tot mai frec­vente și mai perfide, ca denigrarea publică a jurnaliștilor care nu sunt pe placul gu­ver­nan­ților, închiderea gurii cu amenzi CNA, scoa­te­rea din grilă, interzicerea unor subiecte etc., presa a adus la cunoștința publicului că cen­zura riscă să devină regulă în TVR. O dez­ba­tere pe tema cenzurii media organizată de Aso­ciația Jurnaliștilor Europeni-Filiala Ro­mâ­nia (AZIR), în colaborare cu GDS, va avea loc joi, orele 18, la sediul GDS. Facebook și blogge­rii au comentat intens cazul. Concluzia ge­ne­rală este că, într-o instituție politizată cronic, șefii TVR se tem și de umbra lor și sacrifică principiile libertății de exprimare pentru a nu-și pierde funcțiile.

Dacă s-a mizat pe oportunismul, tăcerea, re­sem­narea mea, cât și pe regulamentele re­s­tric­tive ale SRTV care interzic orice critică a instituției invocând „atingeri“ aduse imaginii sale, s-a mizat prost. Cele mai multe in­ter­dic­ții sunt lovite de nulitate fiindcă încalcă ar­ti­co­le din Constituție, Legea Avertizorului pu­blic, Codul Muncii, cât și din Legea 41/1994 a SRR și SRTV. Iar libertatea de exprimare este mai presus, dacă vrem să rămânem în Europa. //