Cum va fi 2017 pentru presa globală

Nieman Journalism Lab, unul dintre progra­me^­le Fundației Nieman fondate în 1938 la Universitatea Harvard, a făcut tradiție din so­li­citarea de predicții pentru profesie, la fiecare final de an, de la experți în jurnalism. NiemanLab este bi­necunoscut jurnaliștilor in^­te­re­sați de inovație și de vii­to­rul mass-media, alături de Nieman Reports, o publicație trimestrială reputată pentru analizele media și susținerea valorilor jurnalismului. Însă ghi­citul în cafea pentru un do­meniu puțin predictibil ca mass-media nu e tocmai simplu. Contextul este extrem de complex și schimbările rapide. De altfel, specialiștii în „predictologia“ eco­no­mică, cum este profesorul David Dequech, vor­besc despre gradul înalt de incertitudine al unui domeniu atunci când procesul e ex­tins, iar densitatea informației este mare. Mass-media stau pe incertitudine în epoca tehnologiilor avansate care schimbă pa­ra­dig­ma moștenită, în epoca modificării radicale a publicului și audienței, precum și a in­sta­bi­li­tății business-ului, al cărui model tradițional nu se mai reproduce. Până și ecosistemul afec­tiv pare schimbat: publicul poate fi mo­ti­vat emoțional mai mult ca oricând cu mij­loace infinit mai sofisticate. Ce predicții se pot aștepta în aceste condiții, în afara unor su­poziții convingătoare, care, conform teoriei sociologului Gary Alan Fine, creează proiecții potențial mo­delatoare pentru acțiunea co­lectivă.

Cercetătorii, jurnaliștii, ma­na­gerii, designerii, editorii, mar­keterii, profesorii de jurnalism care au răspuns invitației Nie­manLab afișează un oarecare optimism, deși unii își re­cu­nosc anxietatea privind dez­voltarea industriei media și soarta meseriei de jurnalist. Cifrele oferite de Pew Research Center arată că, global, s-a cheltuit în 2015 cu 5,3% mai puțin decât anterior pentru pu­blicitatea în mass-media tradiționale, Europa și America fiind cele mai afectate, iar creș­te­rea veniturilor din reclame în mediul online e încă lentă. Statutul profesiei a devenit dis­cu­ta­bil, cu granițe contestate de inter­ven­ția pu­blicului, care devine participant la pro­ce­sul me­diatic. Rețelele sociale au modificat re­lația dintre consumator și jurnalist, iar mo­de­lul ide­al de business încă se caută. Vidul de au­to­ri­ta­te creat de „democrația rețelelor“ s-a umplut cu rumori, bârfe, știri false, iar per­so­najele populiste din politică au devenit vo­cale.

Experții media americani și europeni caută în 2017 soluții pentru restabilirea încrederii pu­bli­cului în jurnaliști și în organizațiile media, o pro­fesie care trebuie să își redefinească le­gi­ti­mitatea. S-a cedat prea mult în fața do­mi­na­ției platformelor, Google, Facebook, Twitter par să fi preluat controlul conținutului, fiindcă mass-media s-au lansat într-o vânătoare de click-uri, neglijând parte din misiunea lor. Pasivitatea a dăunat credibilității presei care a devenit secundară în acest joc, spun Julia Bei­zer de la Huffington Post și Michael Kunz de la USA Today. Lovitura dată de rezultatul sur­prinzător al alegerilor din SUA a relevat o altă problemă de rezolvat: știrile false dis­tri­buite cu viteză în mediile online, preluate de televiziune, radio etc. și propaganda rusească. „Minciunile vor curge și în 2017“, crede Bill Adair de la Duke University, dar va fi anul ino­va­ției în fact-checking: roboți de verificare, filtre care semnalează știrile suspecte, acces simplificat al publicului la motoare pentru eli­minarea știrilor false. Pe de altă parte, roboții nu pot înlocui jurnaliștii în identificarea ade­vă­rului, în deliberarea etică, în analiza și înțe­le­ge­rea societății. O reconsideare a profesiei es­te necesară, în opinia lui Dannagel G.Young – Delaware University și a cercetătoarei Claire Wardle de la Tow Center for Digital Jour­na­lism. Jurnaliștii se vor întoarce spre oameni, spre comunitate, vor colabora cu publicul, vor reveni la competențele verificării din mai multe surse, la scepticismul rezonabil față de autorități, la culegerea de informații genuine, pentru a deparazita ecosistemul dezinformării, 2017 va fi și anul dezvoltării noilor modele de business, adaptate digitalului: primul click va fi gratis, dar al doilea va însemna captarea unui abonat, căruia i se va propune un con­ți­nut personalizat, spune Anita Zielina de la NZZ Media Group Zürich. Pentru aceasta, teh­no­logia, care a schimbat atât de drastic me­dia, va veni în ajutor cu programe pre­dictive, analize anticipative și identificarea tipului de emoție a consumatorului, crede David Stork de la Toronto Star. Va fi anul creș­te­rii calității jur­nalismului și al expansiunii glo­ba­le, spun mai mulți optimiști, care nu cred în nebunia vi­ra­lu­lui (Millie Tran, BuzzFeed). De altfel, se cau­tă și alte metode de măsurare a audienței în afară de trafic, people-metter etc. Presa euro­peană va fi obligatoriu co­la­bo­rativă, se vor crea rețele noi de lucru între jurnaliști într-o Europă cu alegeri în zece sta­te, cu Brexit și alte provocări, opinează Adam Tho­mas, di­rec­torul Centrului European de Jurnalism.