De ce ne plictisim la TV de Paşte

Brindusa Armanca 22.04.2014

De același autor

De prea multe ori însăilată, ziua de sărbătoare la TV va urmări o rețetă expirată: filme vechi, dezbateri în fum de lumânare, înregistrări și multă, multă muzică populară.

Adevărul este că televiziunile nu au prea mul­tă fantezie când alcătuiesc programele de săr­bători. Ideea de divertisment sau de relaxare la televizor a rămas pe loc, poate din anii ‘90. Nici canalele de știri nu ex­ce­lează în căutarea unor în­tâm­plări interesante sau, cel pu­țin, a unor unghiuri diferite. De Crăciun ni se servesc ace­leași știri despre tăierea por­cului, despre dospitul co­zo­na­cului și, eventual, despre pen­siunile maramureșene în pre­gătiri pentru oaspeți. Co­lin­de­le răsună pe toate canalele. Că e Paști sau e Crăciun, știriștii vin mereu cu ar­hicunoscuta placă despre scumpirea ali­men­telor, cu sondajele obișnuite prin piețe, unde sunt mereu întrebați aceiași pensionari care se plâng că nu le ajung banii pentru o masă de­centă. Nu că n-ar fi veridic, dar subiectul stă la mâna jurnalistului: el alege informația con­siderată de interes public, el alege un­ghiul, el selectează persoanele resursă, pre­cum și întrebările pe care le pune. Inerția sau comanda redacțională pentru un discurs po­pu­list pot produce derapaje grave, cum ar fi în­scenarea unor situații inventate. Să ne amin­tim de cazul „Mirela bugetara“, o vânzătoare de tarabă care apărea în știrile Antenei 1 în ro­lul unei bugetare sărmane silite de penurie să cumpere roșii la bucată. Nici de Paști n-am scăpat de jelaniile de sezon pe tema prețurilor, acoperite doar de gălăgia în jurul unor personaje politice acuzate de corupție, cărora le-a venit so­rocul la DNA. Mai avem, de se­zon, controalele drastice prin piețe ale autorităților, care se dinamizează brusc, ieșind din le­jeritate, spre revigorarea emi­siunilor de știri. Ciorchinii de jur­naliști din poarta DNA sau de pe treptele Înaltei Curți de Casație și Justiție au dispărut to­tuși în aceste zile, odată cu politicienii, dem­nitarii județeni sau locali, refugiați și ei la vi­nul și mielul pascal, într-un armistițiu tacit. Dar revin, ca în toți anii trecuți, aceleași știri des­pre tradițiile pascale și se schimbă in­vi­ta­ții: reapar preoții, teologii, folcloriștii. Pentru că informația în general nu se află la mare preț în mass-media de la noi - și nu numai la noi – detronată fiind de infotainment, de ima­ginea senzațională, de împachetarea emo­țio­nală pusă pe muzici dramatizante, singurele in­formații din lumea reală rămân cele despre vreme și despre cum se circulă pe drumurile naționale sau prin vămi. Dar... bine și atât. Știe și telespectatorul că au drept la săr­bă­toa­re și știriștii, ale căror legiuni se subțiază în aceste zile.

În rest, unele programe generaliste vin cu fil­me obosite despre viața lui Iisus sau co­me­dioare categorie B sau C. Dacă dispun de o finanțare mai consistentă, se poate vedea și câte un film bun, de obicei mai puțin sân­ge­ros decât în restul anului. Abundă înre­gis­tră­rile de emisiuni, ceea ce este de înțeles, mai ales ediții ale emisiunilor de divertisment cu audiență: TVRO dată-n viață, Antenele vin cu Super Bingo sau România dansează, PRO TV cu Apropo TV (ceea ce nu-i rău de­loc), iar Prima cu Vrei să fii milionar?. Peste tot s-a auzit muzică populară din plin, te­le­viziunile locale s-au întrecut în a afișa ve­de­tele populariste locale în straie de sărbătoare. Canalele declarate de entertainment n-au ezitat, nici în aceste zile, să aducă pe ecran starletele izbite în biografie de câte un divorț, de câte o părăsire sau de găsirea, în sfârșit, a marii iubiri. Cu cât mai nefericite, cu atât mai dezbrăcate! Acompaniate de vedete mas­cu­line la fel de preocupate de misterele vieții, starurile tabloidelor autohtone continuă să um­ple cu senzații sexy plictisul cotidian, trans­gresând pioșenia momentului. Și, evident, bâr­foteca include neapărat o știre de rupt inimi despre suferințele lui Gigi Becali sau Borcea din pușcărie. Să fie, oare, voința Domnului?

Cum doar cercetările de piață se bucură de o necesară obiectivitate, fiindcă firmele plă­ti­toare de reclamă vor să știe ce public atinge publicitatea, e greu de stabilit cui se adre­sea­ză plicticoasele programe de Paști. Publicul citadin, sătul de betoanele orașului, ar prefera să iasă undeva, la plimbare, la țară sau în lu­mea largă, tinerii vor rămâne agățați de ta­bletă, sătenii ar mai ieși în poartă la vorbă cu vecinii. Alcătuirea programelor de televiziune este cel mai adesea dictată în zilele speciale de sărbătoare de logistica internă, de obligația companiei TV să dea liber oamenilor, de per­so­nalul restrâns care asigură permanența pe știri, cu atenția îndreptată spre personajele po­litice de la vârf, urmărite pe la biserici și mănăstiri unde acestea profită să coboare la popor. De prea multe ori însăilată, ziua de săr­bătoare la TV va urmări o rețetă expirată: fil­me vechi, dezbateri în fum de lumânare, în­re­gistrări și multă, multă muzică populară. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22