Decapitări: Turcescu, Guran şi jihadul pesedist

Brîndușa Armanca 23.09.2014

De același autor

Jihadul pesedist și decapitările din presă în campania pentru alegerile prezidențiale s-au declanșat. Stați să vedeți!

„Cine seamănă vânt culege furtună; și e valabil și pentru alți oameni apropiați de d-l Băsescu“, asta a găsit de cuviință să co­men­teze Victor Ponta la autodenunțarea jur­na­listului Robert Turcescu de la B1 TV ca ofițer acoperit. In­diferent de varianta reală ex­purgată în viitor din nu­me­roa­sele speculații născute în ju­rul subiectului, răspunsul lui Ponta, întrebat de presă în ca­litatea sa de premier, iar nu de persoană privată, de gi­ne­rică, dottore sau copilot de ra­liu, transmite un mesaj de ame­nințare și sugerează că ar avea de-a face cu cazul.

Constatăm zilnic că respectarea legii este fa­cul­tativă în guvernarea Ponta, așadar nu con­tează că afirmația asumă încălcarea legii: pre­mierul nu e surprins de mărturisirea jur­na­lis­tului, fiindcă, sugerează el, are acces la date secrete, are „listele“ și poate oricând uza de ele. Fapte interzise de lege, aceeași lege care îl poate sancționa pe Robert Turcescu cu în­chisoare sau, mai clement, cu amendă pe­nală. Atenție, ziariști, nu vă puneți cu mine, că vă decapitez!, asta transmite Victor Ponta către mass-media la o zi distanță după lan­sa­rea candidaturii sale, inspirată din marile des­fășurări nord-coreene, chiar de ziua sa de naș­tere. Pentru moment, emisiunea Sub sem­nul întrebării, care pesemne îl irita, nu se va mai produce, calea sa spre tronul prezidențial este și mai netedă acum. Cât despre ca­zul Turcescu, pentru moment se poate spune doar atât, prin pâcla deasă a absenței unor informații verificabile: ca­litatea de agent de in­for­mații, de informator sau ofi­țer acoperit este in­com­pa­tibilă cu cea de jurnalist, ori­unde și oricând. Este o vulnerabilitate majoră: a presei și a serviciilor totodată. În 2006, aso­ciația Civic Media cerea publicarea numelor din presa activă românească arondate ser­viciilor, un demers pentru „voci curate“ în mass-media. Nimic spectaculos nu s-a în­tâm­plat de atunci, iar suspiciunea că în presă ar exis­ta agenți acoperiți a persistat. Afacerile ex­cepțional de generoase ale lui Bogdan Chi­rieac cu STS l-au plasat mereu printre sus­pecți. Și alte nume au fost vehiculate, dar ni­ciodată confirmate oficial. Codul Deontologic Unic al presei din România prevede la art. 3.3 că „Jurnalistului îi este interzis să fie in­for­mator sau ofiţer acoperit al unui serviciu se­cret“, dar codurile nu prevăd sancțiuni. Per­sonal, cred că analiza cazului Turcescu, fă­cută de jurnalista Ondine Gherguț la Epoch Times, este cea mai apropiată de adevăr.

Din interiorul TVR răbufnesc scandaluri care au și ele legătură cu demersul pesedist de izolare a vocilor critice din presă. Participanți la ședințele recente ale Consiliului de Ad­ministrație spun că numitul Corneliu Calotă, reprezentant al guvernului în CA și totodată purtător de cuvânt al guvernului, venea cu po­runci de la domnie formulate cam așa: „noi vrem, noi cerem...“. Solicitarea de a fi scoa­se din grilă emisiunile de publicistică de pe TVR 1, inclusiv emisiunea Biziday realizată cu talent și competență de Moise Guran, în fa­voarea unor emisiuni de divertisment, s-a ros­tit insistent în ședințe. Cum credibilitatea lui Stelian Tănase se apropie de zero, e ușor de observat că invitarea președintelui Traian Bă­sescu la emisiunea Vorbește liber a pro­te­jatului său Sorin Avram a avut pur rol tactic: ia să ne dăm loviți, că se fac presiuni politice la care rezistăm cu eroism, fiindcă suntem in­dependenți și cu o conștiință de neclintit! Ce­ea ce, de altfel, d-l Tănase a și declarat pu­blic, cu voce de disident, într-un interviu pu­blicat pe Gandul.info, după ce a aflat că pre­mierul l-ar cam vrea demis. „Strict personal am o mare dezamăgire faţă de persoana dom­nului Tănase“, zisese premierul. Să ne amin­tim că doar cu patru luni în urmă, ace­lași Stelian Tănase eliminase un interviu cu președintele de pe TVR 3, un canal cu o au­diență scăzută. Atunci era încă interimar și cerșea bunăvoința puterii. Între timp a fost confirmat ca președinte-director general plin. Dincolo de strategiile oportuniste ale di­ver­șilor șefi-politruci, un lucru trebuie accentuat: legal, guvernul nu are nicio competență în privința mediilor publice. Nu mai mult decât de a-și desemna reprezentantul în consiliile de administrație. TVR și SRR se află sub con­trol parlamentar. Că Ponta este azi cel care taie capete și spânzură emisiuni, strângând mediile publice cu ușa ANAF, este doar o con­firmare a abuzului de putere. Iar minciunile curg: retragerea lui Calotă din CA al SRTV, ca ripostă la afirmațiile directorului general, și în­locuirea lui cu Adrian Bădescu din dosarul de corupție Duicu nu este în realitate decât obligația legală de a opta în 60 de zile între cele două funcțiuni incompatibile. Jihadul pe­sedist și decapitările din presă în campania pentru alegerile prezidențiale s-au declanșat. Stați să vedeți! //

CITIȚI ȘI

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22