De același autor
În numele libertății de exprimare, Sorina Matei descalifică profesia de jurnalist, producând pentru B1 TV interviuri-fluviu cu pușcăriași și fugari care s-au înfruptat ilegal din deliciile banului și puterii media, uitând că penitența presupune izolarea celor care au produs daune societății. Degradarea spațiului mediatic a provocat în 2012 demisia unui membru al CNA, Dan Grigore, care a descris în culori sumbre ce vede publicul la televizor: „Limbajul agramat și stâlcirea limbii române, înjurăturile cele mai josnice, aluziile sexuale nerușinate, comportamentul subuman, incitarea la violență, șantajul, calomnia și amenințarea, terfelirea valorilor culturale, senzaționalismul ieftin, dezinformarea, panica indusă sunt doar câteva din instrumentele de manipulare folosite de unele posturi TV și care ne îndepărtează cu viteza luminii de lumea civilizată“. Recent, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe C.T. Popescu pentru o comparație ironică la adresa coafurii premierului Viorica Dăncilă. CNCD a evaluat comparația ca o încălcare a dreptului la demnitate. Tot atunci a fost amendat contravențional și moderatorul emisiunii DIGI 24, Cosmin Prelipceanu, pentru lipsa de reacție. Limbajul urii propagat la Antena 3, mai cu seamă de Mircea Badea, nu neliniștește excesiv nicio instituție a statului, nici CNA (care deliberează îndelung și votează politic), nici CNCD.
Autoritățile se bucură de tratament privilegiat din partea CNCD, așa cum s-a văzut cu puțin timp în urmă, când doi premieri PSD, Tudose și Dăncilă, s-au exprimat intolerabil în spațiul public, dar nu au fost sancționați. Întrebat de revista 22 cum explică tratamentul diferit în avantajul demnitarilor, președintele CNCD, Asztalos Csaba, a declarat că „acolo unde am o incitare clară, acolo unde nu am niciun regret al faptei, acolo se impune amendă contravențională. Dar acolo unde am scuze publice, acolo unde comunitatea acceptă aceste scuze publice, acolo nu văd de ce ar trebui să aplicăm amendă“. Neconvingător, fiindcă CNCD nu are cum să demonstreze că scuzele au fost acceptate de societate. Consecințele sunt vizibile, prin agravarea exprimării injurioase plecată de la cele mai înalte tribune ale statului. Reprezentanții mass-media se pot aștepta oricând să fie insultați de demnitari. Se și întâmplă. Recent, mai mulți jurnaliști din Timișoara au protestat împotriva limbajului agresiv al primarului: „Primarul Timișoarei și-a făcut o obișnuință din a insulta și a eticheta jurnaliștii, folosind de-a lungul timpului expresii ca «ultrapenibili», «nesimțiți», «idioţi şi idioate» ... «indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniaz㻓. Ei au boicotat conferințele sale de presă, părăsind sala. Se întâmplă și la alte case, tot pentru jigniri. Ziariștii l-au lăsat pe un jucător de la echipa lyoneză să vorbească singur în sala conferinței.
Toate cazurile au în centru libertatea de exprimare, care impune condiții, restricții, sancțiuni. Responsabilitatea e necesară în mass-media și, în măsură extinsă, la autorități. Demnitarii, arată jurisprudența CEDO, „trebuie să tolereze critica, chiar când exprimarea critică este provocatoare, exagerată sau insultătoare“ (Özgür Gündem contra Turciei). Autoritățile române vor trebui să înțeleagă în cele din urmă că au datoria să arate reținere în conduita publică și să accepte că libertatea de exprimare nu se aplică numai exprimărilor pozitive, ci și celor șocante, neliniștitoare, provocatoare și critice (Vogt contra Germaniei). Nu e o pledoarie pentru dreptul jurnalistului de a înjura, de a calomnia, de a minți, fiindcă îi este interzis de normele profesionale, de regulamente și de lege, ci un apel la purtare și limbaj decent din partea clasei politice, care a devenit toxică și dezmățată. Tratamentul privilegiat din partea instituțiilor sancționatoare dăunează întregii societăți. //