Despre libertatea presei. Astăzi, cu d-l Rușanu

A trecut și Ziua Mondială a Libertății Presei, s-a consumat în 3 mai la București și cheful tra­dițional, cu premii care par de șagă, dar nu-s, s-a lansat și Raportul FreeEx, însă si­tua­țiu­nea continuă să fie al­bas­tră. Atentatele politicienilor la autonomia jurnalistului și a instituțiilor presei rămân la ordinea zilei, mai ales de când s-a acreditat mass-me­dia de propagandă, merce­na­riatul cu coroniță, jurnalismul de bălăcărit adversari politici.

Brindusa Armanca 08.05.2012

De același autor

Uimeşte cât de puţin înţeleg sau cât de puţin îi interesează pe politicieni  mecanismele presei şi responsabilităţile ei.

A trecut și Ziua Mondială a Libertății Presei, s-a consumat în 3 mai la București și cheful tra­dițional, cu premii care par de șagă, dar nu-s, s-a lansat și Raportul FreeEx, însă si­tua­țiu­nea continuă să fie al­bas­tră. Atentatele politicienilor la autonomia jurnalistului și a instituțiilor presei rămân la ordinea zilei, mai ales de când s-a acreditat mass-me­dia de propagandă, merce­na­riatul cu coroniță, jurnalismul de bălăcărit adversari politici. Într-o vreme, televiziunea pu­blică era ținta favorită a cri­ticilor pentru subordonarea față de putere, însă ea a fost detronată de Antenele-Felix și de Realitatea TV-Vântu, care au demonstrat cum trebuie să arate o adevărată obediență și care este profilul jurnalistului-preș la pi­cioa­rele stăpânului. Acesta este, de altfel, modelul visat de oamenii politici din România, pe care încearcă să-l impună ba unii, ba alții, după cum prind puterea. Nu mai departe, ca pre­lu­diu la celebrarea libertății presei, senatorul Dan Radu Rușanu, simțindu-se deja pe cai mari, s-a răstit la un moderator de la TVR Info, pentru că avea un singur invitat în stu­dio pentru a comenta, în calitate de analist nea­filiat, ultimele evoluții de pe scena poli­tică.

Ceea ce uimește în general este cât de puțin înțeleg sau cât de puțin îi interesează pe po­liticieni mecanismele pre­sei și responsabilitățile ei, deși sunt ombilical legați de ea. Invocând CNA pentru „deze­chiblibru“, fiindcă nu-i convenea opinia invitatului, d-l Rușanu a judecat interviul de opinie după o regulă ina­dec­vată, care se aplică mai ales atunci când sunt invitați politicieni, pentru a asigura echi­librul mediatic între putere și opoziție. Ero­na­tă este și credința celor mai mulți politicieni și cetățeni că doar mediile publice au obligații în asigurarea echilibrului, a eticii jurnalistice, a bunelor practici, mediile comerciale dan­sând după cum le cântă mogulul. Fals, fals, fals! Doctorul de la stat și doctorul de la pri­vat sunt tot doctori și respectă Jurământul lui Hypocrat. Și la jurnaliști e la fel.

 

Dar în amenințarea senatorului, totodată și vice­președinte de partid, se întrevede logica abuzivă a tuturor forțelor politice care s-au perindat la putere: Televiziunea Română e sluga noastră, măturăm pe jos cu toți cei care nu se supun. Legea de organizare și func­ționare a SRTV și SRR a permis politizarea televiziunii și radiolului public până la forme deșănțate, încât au fost numiți președinți-directori direct din funcții de partid (vezi cazul Sassu, secretar general al PSD la ora nu­mirii), iar în Consiliile de Administrație au intrat de obicei (foști) membri de partid, an­ga­jați cu arme și bagaje în campanii electorale, dar și în bifarea agendelor personale, cu as­pecte flagrante de conflict de interese nesanc­ționate. Unii jurnaliști și canale s-au aliniat, ca­zurile Marinei Almășan, al Rodicăi Culcer sau al TVR Internațional, care a dat-o pe odă, ajungând studii de caz în Raportul FreeEx. Mecanismul de preluare a SRTV și a SRR este căderea Raportului anual, una dintre vul­nerabilitățile veșnic nerezolvate ale legii.

Supusă presiunilor permanente și cărând după sine deficite cumulate de conduceri ne­profesioniste, penale sau doar chinuite, cum este cel prezent, TVR se află din nou unde a mai fost: din interior, presează acum agenții politici ai fostei opoziții din Consiliul de Administrație, regrupați după modelul tra­seismului din parlament. Ei vor să-și pună oamenii de pe acum, fără competiție: la Știri, de unde au măturat-o printr-o decizie dis­cu­tabilă pe fosta directoare, pe Claudiu Lucaci, omul lui Năstase, iar dacă nu se cedează, atunci va fi decapitat șeful editorial, prin des­ființarea direcției. Zis și făcut. Din exterior, liderii politici îi intimidează pe jurnaliști și pe manageri: premierul Boc era foc de supărat pe Alexandru Lăzescu, PDG, fiindcă „n-a fă­cut nimic pentru partid“, d-l Antonescu și-a permis să exprime dispreț la adresa unor jur­naliști ca Mircea Marian, Rodica Culcer sau Ioana Lupea, d-l Ponta a îndemnat public la ne­plata taxei TV, adică la încălcarea legii. Me­sajul politic este transparent: în TVR impar­ția­litatea se pedepsește. Interesele instituționale ale TVR, confruntată cu un greu deficit istoric și buget alocat cu 13% mai mic, reforma, dreptul legitim al publicului la a fi corect in­format, autonomia jurnaliștilor (marcați și ei de virusul oportunismului) și, în cele din ur­mă, libertatea presei par bazaconii în fața ofen­sivei electorale care suspendă totul. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22