Echidistanţa împărţită la 14

Brindusa Armanca 07.10.2014

De același autor

Subnutrit mediatic, alegătorul va fi mereu un „cetăţean turmentat“, expus manipulării şi comerţului cu voturi. Jurnalistul i-ar putea fi ghid, dacă e onest, lasă propriile interese şi face diferenţa corectă.

Sunt 14 candidaţi la preşedinţie în alegerile din 2, respectiv 16 noiembrie 2014. Pentru cele 307 televiziuni şi staţii de radio, care şi-au anunţat intenţia de a găzdui emisiuni de cam­panie, Consiliul Naţional al Au­diovizualului a scos de la naf­ta­lină norme ca echitate, echi­libru, imparţialitate. Greu de crezut că această instituţie be­teagă, CNA, va putea asigura controlul în mod echitabil şi just, la cât de partizan s-a do­vedit votul majoritar până acum. Rămâne la res­pon­sa­bi­li­tatea jurnaliştilor şi a şefilor editoriali din online, print şi audiovizual cum se va juca mediatic campania.

Analiza alegerilor anterioare nu încurajează op­timismul. Într-un studiu semnat în 2011 de Ni­coleta Corbu şi Mădălina Boţan sub titlul Te­le­preşedinţii, concluzia că presa a fost partizană este susţinută cu opinii din interiorul pro­fe­si­ei: „N-a fost nimic imparţial“, a declarat Cris­tian Tudor Popescu de la Gândul, „dimpotrivă, me­dia s-a traseizat în această campanie. Foar­te mulţi jurnalişti s-au transformat în pro­pagandişti sau militanţi pentru o tabără sau alta“. Nici Cătălin Tolontan de la GSP nu vede di­ferit: „Prin felul cum şi-au făcut politica de ştiri, agenda de teme, televiziunile s-au în­re­gi­mentat, şi-au pus tricourile şi au jucat pe anume părţi, în mod evi­dent“. Prestaţia mass-media în ale­ge­rile legislative ro­mâ­neşti din 2012 a fost aspru criticată de OSCE. Raportul a pus de­ge­tul pe rană, fiind mai concret decât obişnuieşte să fie breas­la cu membrii ei, uzând de for­mule vagi şi ge­neralizări. OSCE subliniază că mai multe trusturi şi com­pa­nii de presă au admis să fie instrumente de pro­pagandă politică, abandonându-şi mi­siu­nea critică. Ele se numesc Intact, OTV şi Ro­mâ­nia TV, cărora li se alătură TVR, care a omis teme im­por­tan­te, favorizând astfel USL în detrimentul alian­ţelor de dreapta. Dacă adău­găm harta politică a televiziunilor locale alcătuită de Active­Watch, care arată că patronii lor sunt adesea politicieni, ne putem aştepta la un dezmăţ al părtinirii şi al loviturilor mediatice ticăloase.

Dar ce este şi cu ce se mănâncă mult dorita echi­distanţă şi imparţialitate în jurnalism? Du­pă DEX, „imparţial“ este cineva capabil să fa­că o apreciere justă, obiectivă, nepărtinitoare, dreaptă. Cum să se aşeze jurnalistul la egală şi justă distanţă faţă de fiecare dintre cei 14 candidaţi? Sunt ei egali? Ar fi cu neputinţă, da­că profesia de jurnalist n-ar dispune de prac­tici şi reguli. E ca la doctor, pacientul trebuie tratat egal, indiferent de culoare, sex, vârstă etc. Imparţialitatea se măsoară faţă de date şi fapte care trebuie să fie relevante, redate cu acurateţe, verificate din surse certe. David Brewer, consultant în strategii media al re­ţe­lei International Journalism Network, amin­teş­te reţeta echilibrului: să fie respectată di­ver­si­ta­tea opiniilor, să nu se omită faptele con­tro­versate, să se culeagă puncte de vedere al­ter­native, să se practice acurateţea factuală, ne­privilegierea unei părţi prin absenţa altora, co­rec­titudinea, responsabilitatea. O analiză a ale­gerilor din Republica Moldova făcută de Cen­trul pentru Jurnalism Independent din Chi­şi­nău relevă o deficienţă regăsită şi dincoace de Prut: golirea de conţinut a emisiunilor elec­torale prin subiecte superficiale sau scandaluri sterile duce la neutralizarea adevărului. Nimic mai plicticos şi irelevant decât emisiunile elec­torale la televizor! Asta observa şi Dan Tă­pă­lagă referitor la precedentele alegeri pre­zi­den­ţiale: „Cea mai importantă temă, criza eco­no­mică, a fost ocultată, trecând în plan se­cundar datorită altor teme mai puţin re­le­van­te care au acaparat spaţiul mediatic“. De corectitudinea junaliştilor atârnă în bună mă­sură opţiunea înţeleaptă a electoratului. Un exemplu pozitiv ar fi ediţiile de campanie ale emisiunii Avocatul diavolului de la radio Europa FM.

Totuşi, e greu de ţinut piept strategiilor mis­tificatoare ale partidelor şi numeroşilor „drag­nea“ care intoxică alegerile. Patronii media abuzează fără regrete de puterea lor, deci Antenele, televiziunea deputatului Ghiţă ş.a. vor juca pe faţă cu candidatul Ponta, care la rândul său abuzează de funcţia publică şi de buget. Alte canale vor juca de partea lui Io­hannis sau Udrea, cum deja se vede la Rea­litatea TV şi B1 TV. Subnutrit mediatic, ale­gătorul va fi mereu un „cetăţean turmentat“, expus manipulării şi comerţului cu voturi. Jur­nalistul i-ar putea fi ghid, dacă e onest, lasă propriile interese şi face diferenţa corectă, fiindcă, vorba maestrului Andrei Pleşu, „nu poţi compara o coadă de mătură cu ditamai bâta paleolitică“. //

CITIȚI ȘI

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22