De același autor
Legea 571 privind protecția avertizorilor în interes public există în România din 2004 și presupune ca o persoană care sesizează cu bună-credință o faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei guvernări să fie protejată. Fiind obligată să pună în acord legea cu Directiva UE 2019/1937, Parlamentul României a adus modificări importante vechilor prevederi, multe, controversate. Noua lege se află la finalul dezbaterilor și va fi adoptată în curând.
ActiveWatch a efectuat în 2021 un studiu de cercetare cantitativă pentru a afla cât de cunoscută este Legea 571/2004. Rezultatele arată cât de rar se folosesc românii de posibilitatea oferită prin lege de a dezvălui corupția, abuzul, încălcările etice și legale de la locul lor de muncă. Numai 12% din cei întrebați auziseră de această lege și doar 8% știau cazuri de avertizări. Mulți, 40%, credeau că legea avertizorului se referă la protecția consumatorului. Totuși, 61% dintre respondenți au considerat că avertizorii de integritate sunt curajoși, deși există și persoane care îi califică pe aceștia drept „turnători”.
Una dintre modificările de rău augur aduse de parlamentari este eliminarea din lege a raportărilor unor abateri deontologice. Noua lege definește avertizorul ca „persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional”. Dar și mai grave sunt condiționările impuse atunci când avertizorul ar vrea să se adreseze presei: el nu o va putea face decât după ce s-a adresat conducerii și autorităților și doar dacă acestea nu au luat nicio măsură.
Deși există o asemănare între avertizarea de integritate și misiunea presei de a dezvălui acte de corupție, de proastă administrare, abuzuri de orice fel, există o diferență de statut. Pentru jurnaliști, avertizorii de integritate sunt o sursă importantă de informații din interiorul instituțiilor. Acum, prin aplicarea directivei UE, nu doar în instituțiile publice, ci și în companiile cu peste 50 de angajați, avertizorii vor fi protejați doar într-o oarecare măsură.
Jurnaliștii trebuie să fie deosebit de atenți cu aceste surse vulnerabile, să le asigure anonimatul, dacă o cer, să anonimizeze inclusiv documentele furnizate și să discute cu avertizorul despre consecințele potențiale ale publicării materialelor.
„Legea nouă este mai clară, dar nu oferă mai multă protecție avertizorilor, dimpotrivă”, le-a declarat jurnaliștilor avocata Gabriela Mihuț, la trainingul organizat de Active Watch și APADOR-CH la Timișoara. Pentru avertizor „e un drum fără întoarcere. Oamenii ăștia (șefii) nu te iartă, pentru că e vorba de funcțiile lor, viața lor...”, cum declara un respondent în studiul amintit. Comisiile de disciplină sunt instrumente de presiune asupra celor care îndrăznesc să deschidă gura și să semnaleze nereguli. Într-o discuție purtată cu superiorul, unui avertizor i s-a spus tranșant: „Cu siguranță nu vor ține în instanță (sancțiunile interne), dar până atunci, te-am destituit”.
Este un dezechilibru de putere și de relații între persoana care decide să devină avertizor și instituție. Ajunsă în instanță, fiindcă în multe cazuri este concediată, persoana va plăti din banii proprii procese de durată, în timp ce superiorii care au făcut abuzul sau ilegalitățile se judecă pe banii instituției. Și, fiindcă situația recuperării prejudiciului adus instituției, în caz că avertizorul câștigă, este mai rară decât eclipsele de soare, șeful instituției nu riscă nimic. Pentru că recuperarea presupune la instituțiile publice un control al Curții de Conturi, care ar trebui să deschidă o acțiune în regres și să ia banii din buzunarul șefului care a făcut ilegalitatea. Dar Curtea de Conturi, o instituție adânc politică, nu acționează împotriva unor șefi instalați tot politic.
Cele două organizații au încercat să convingă parlamentarii să facă modificări în spiritul Directivei 2019/1937, însă nu au avut succes: „Am vorbit unor urechi surde”, spune Liana Ganea, președinta Active Watch. „Oamenii care vor divulga ilegalități din domeniul „securității și apărării” vor fi făcut ceva ilegal, spune proiectul legii. Degeaba ne-am agitat noi, APADOR-CH și o serie de experți în domeniul avertizării de integritate, să atragem atenția asupra hibelor legii, căci parlamentarii nu le-au luat în seamă”, a subliniat Georgiana Gheorghe, directoarea APADOR-CH. Mai restrictivă, noua lege a avertizorului va descuraja oamenii să semnaleze nereguli, încălcări de lege oferind cale liberă unor șefi abuzivi. //
