Facebook și teritoriul urii

Rețelele sociale, inițiate pentru a apropia oamenii și comunitățile, ajung în zilele noastre să fractureze societatea și să expună utilizatorii la diverse forme de discriminare, batjocură, ură.

Brindusa Armanca 22.02.2022

De același autor

În octombrie 2021, o fostă directoare de la Facebook, Frances Haugen, dezvăluia în fața Senatului american că managementul rețelei nu elimină controversele generate de limbajul urii, pentru a nu-și scădea veniturile din publicitate. Înjurătura, limbajul sau simbolurile agresive aduc audiență și, proporțional, venituri din publicitate. Mark Zuckerberg a negat, punând în față cifrele care arată că algoritmii Facebook și Instagram au eliminat milioane de postări incitatoare la ură. În primul trimestru al anului 2020, compania raporta 9,6 milioane de postări șterse, majoritatea înainte de a fi fost văzute, iar după un an, peste 10 milioane de postări erau făcute să dispară.

Facebook s-a confruntat și cu acuzații privind siguranța datelor, după ce datele a 533 de milioane de utilizatori din 106 țări au fost publicate pe un forum de hacking. Totuși, cele mai insistente critici s-au referit la nocivitatea mesajelor îngăduite de Facebook, care produc și reproduc global conduite violente simbolic: limbaj ofensator, cyber bulling care face ravagii printre adolescenți, agresiune verbală sau „online vitriol”, termen folosit de experții care studiază fenomenul.

„Aplicațiile companiei Facebook dăunează copiilor, alimentează diviziunile și ne slăbesc democrația”, a declarat Frances Haugen audiată de senatorii americani.

Arătăm cu degetul spre platforma care găzduiește lunar postările a peste 2,7 miliarde de utilizatori activi. Opiniile oamenilor, postările lor agresive produc contextul înveninat pe care îl dorim moderat de managerii platformelor sociale. „Este timpul să începem să creăm reguli standard pentru internet”, admite Zuckerberg.

Următoarele întrebări sunt ce e de făcut în societate, ce rol are educația, ce rol revine familiei, ce rol își asumă mass-media, ce fac politicienii pentru a restaura respectul reciproc, acceptarea diferențelor, modelarea prejudecăților și stereotipurilor de gândire? Ascensiunea partidelor populiste, a naționalismului inconsistent, a mișcărilor extremiste care încurajează xenofobia, șovinismul, antisemitismul, rasismul, sentimentele negative față de comunitatea LGBT+ sau față de persoanele cu nevoi speciale arată o degradare a contextului democratic, pus din nou la încercare în secolul al XXI-lea. Nici exagerările de tipul „corectitudinii politice” duse la absurd nu ajută, fiindcă elimină ideea de competiție și diferențierea firească a competențelor. Nu poți prefera într-un concurs de job candidatul mai slab, fiindcă ar corespunde mai bine criteriilor „corectitudinii politice”.

Incitarea la ură și discriminare a fost inclusă în legi specifice în țările democratice. În România aceasta constituie infracțiune prevăzută la Art. 369 Cod Penal: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Confruntată cu o pandemie, lumea a creat noi divizări conjuncturale, antrenând resentimente și controverse exprimate adesea în limbajul urii: antivacciniști versus vaccinați, adepți ai teoriilor conspirației versus oameni de știință, sceptici versus medici etc. Mass-media a trecut cu note mici clasa pandemiei, susținând și multiplicând știri false, dezinformări grosolane, pentru rating. Atracția publicului pentru senzațional a fost și de această dată speculată. N-au trecut clasa nici politicienii, în marea lor majoritate: nu doar măsurile luate au fost lipsite de strategie, ci și comunicarea s-a situat pe limita dintre diletantism și ignoranță. Nu rețelele sociale, ci jurnaliștii și politicienii au cel mai mult de pierdut pe termen lung: încrederea oamenilor. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22