Nimic despre nunta lui Borcea

Televiziunile consacrate turmentării populaţiei s-au întrecut duminică în a transmite din toate poziţiile (de la sol, din aer, din apa piscinei) ţipătoarea nuntă a lui Borcea, ins pe care gospodinele nepasionate de fotbal nici nu l-ar cunoaşte, dacă n-ar fi subiect de bârfă, divorţ şi romance de mahala. Iar dacă tăvăleala e mare, în capul mesei s-a pus Naşul, Becali Gigi, alături de alţi „naşi“ ai mafiei fotbalistice. Dar asta doar din auzite, fiindcă am făcut ce era sănătos de făcut: am folosit telecomanda pentru a sări peste imaginile pestriţe şi totodată sfidătoare ale nonevenimentului. Se poate deduce că şi acum, ca şi în alte numeroase ocazii, jurnaliştii au evitat să stabilească agenda mediatică după criteriile profesiei, lăsând ca ea să fie stabilită din exterior de cei care vor să fie primadone, să fie văzuţi şi admiraţi de prostime pentru opulenţă, putere etc. şi obţin publicitate prin strategii primitive bazate pe senzaţionalul facil, pe spectaculosul ieftin (sau, în acest caz, exorbitant), pe finanţări netransparente (o şpagă mică, o sticlă de ceva, o felie de tort), toate în ridiculizarea meseriei de ziarist, declarată importantă şi demnă. Codul Deontologic Unic al Presei din România spune la art. 4.2: „Jurnalistul nu va accepta invitaţii care nu îi sunt necesare în activitatea jurnalistică“.

Oricât ar părea de didactic şi de antipatic, profesia de jurnalist nu poate fi apărată perfect nici de legislaţia internă, nici de cea europeană sau internaţională, cât se poate apăra singură prin respectarea normelor şi demnităţii profesionale. Chiar în condiţiile în care Internetul, YouTube, interactivitatea au lărgit accesul publicului prin mijloace tehnice la îndemână, aşa încât se poate face fotografie, radio, televiziune, transmisie de date cu un simplu telefon mobil, totuşi, jurnalistul ar trebui să se deosebească de actorii aleatori. Cel puţin atât cât se deosebeşte tâmplarul meseriaş de omul care bate din când în când un cui prin casă. Dar numai în condiţiile în care abilităţile şi codurile profesiei sunt respectate.

Unele reguli se găsesc la frontiera bunului simţ. Un exemplu: într-o emisiune la Realitatea TV despre nepăsarea autorităţilor, este invitat un pensionar lovit cu maşina de fata comisarului şef de la Garda Financiară din Constanţa. Omul şi-a pierdut un picior în accident şi se târăşte de peste un an în justiţie. Moderatoarea şi reporterul de teren relatează povestea folosind insistent termenul „bătrânul“. Solicitat în direct să-şi spună păsul, omul precizează şi repetă că el nu se consideră „bătrân“. La fel, în Jurnalul TVR de duminică: o ştire prezintă isprăvile unui „bătrân“. De data aceasta, omul nu este în direct să se poată disculpa pentru vârstă. Prima TV, la rândul ei, abundă în relatări despre „ţigani“ sau „infractori“. Dacă nu se spune despre personajele ştirilor că sunt „şchiopi“, „chiori“, „bătrâni“ sau „babe“,  se spune adesea că sunt „ţigani“ sau „unguri“. Nu este vorba despre cuvinte tabu, ci despre folosirea adecvată a termenilor în funcţie de relevanţă. Acelaşi Cod Unic precizează: „Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală etc.) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat“. La fel şi vârsta. Instrucţiuni detaliate se găsesc şi în Ghidul de bune practici în relatarea despre minorităţi. Asta în cazul că interesează pe cineva din breaslă care sunt regulile ei.

P.S.: O nouă mostră de neprofesionalism (fiindcă e şi televiziunea o meserie, totuşi), care face din om normal telespectator turmentat: 15 minute din emisiunea Actual B1 TV din 24 august, s-au văzut pe două treimi din ecran imagini de arhivă cu funcţie de ilustrare dintr-o secţie oarecare de votare, iar pe cealaltă treime câte o ureche, un nas tăiat sau o ceafă vorbitoare aparţinând celor trei invitaţi de nerecunoscut din studio. Cel mult putea fi recunoscută moderatoarea Sorina Matei (pentru cei care au trecut vreodată cu telecomanda pe acolo), după stridenţa vocii şi tentaţia de a răspunde singură la întrebările puse. Peste toate o burtieră lată, bună să acopere puţinul rămas al figurilor, cu următorul mesaj: „Să cuplăm alegerile - Noua idee“. Clar, nu? //

Citeste si despre: nunta lui Borcea, televiziuni tonomat, jurnalisti cumparati, prostitutie profesionala, sclavagism modern.