În atenția jurnaliștilor: ce urmează după pandemie

Societățile reconsideră valoarea competenței și a expertizei, iar „infodemia” stimulează căutarea adevărului, cercetarea mai atentă a surselor și a datelor validate de profesioniști.

Brindusa Armanca 08.09.2020

De același autor

Ocupați până peste cap cu actualitatea, de la listele zilnice de îmbolnăviri cu coronavirus, la necunoscutele deschiderii anului școlar și până la campania electorală, jurnaliștii abia au timp să răsufle. Nu e timp de reflecție pentru a aborda un subiect marcat de incertitudini, cum ar fi viitorul post-pandemie. Totuși, acestea sunt întrebări rostite sau doar gândite ale tuturor oamenilor: ce pericole mai pândesc lumea globalizată, nepregătită să înfrunte inamici necunoscuți, cum va arăta lumea după această încercare, cum se va adapta societatea la schimbările iminente? Un volum de peste 500 de pagini apărut recent la Editura Curtea veche reunește 36 de proiecții ale viitorului descrise de diplomați, economiști, sociologi, specialiști în comunicare, experți în strategii de securitate și apărare, români și străini. Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?, coordonată de Olivia Toderean, Sergiu Celac și George Scutaru sub egida New Strategy Center, pune degetul pe rana deschisă a prezentului din perspective diverse, dar cu o concluzie comună: lumea nu va mai fi la fel după pandemie. Prefața, semnată de diplomatul german Wolfgang Ischinger, subliniază că această criză accelerează tendințe deja existente, punând o presiune suplimentară pe „capabilitățile noastre, pe mentalitatea noastră și pe capacitatea noastră de a coopera, de a acționa în comun... fiindcă lumea pare să se afle în pragul unor schimbări dramatice”. Autorii se referă la câteva dintre învățămintele pandemiei, cum sunt capacitatea/incapacitatea instituțiilor de a gestiona criza, potențialul guvernelor în anticiparea și administrarea implicațiilor psiho-sociale și economice, strategiile de comunicare ale autorităților etc.

Diplomații au analizat schimbarea atât din unghiul „diplomației sanitare”, un concept puțin vehiculat până acum, cât și din cel al relațiilor Europei și ale Statelor Unite ale Americii cu Moscova și Beijingul, preocupate să dea vina pe Occident pentru răspândirea COVID-19. Economic, va domina o mai mare prudență în transferul industrial și de tehnologie din SUA și Europa către China, dar globalizarea dezvoltării noilor tehnologii nu va putea fi oprită. Factorii insecurității internaționale, analizați în volum de mai mulți experți, sunt revizionismul Rusiei, expansionismul chinez, provocarea teroristă, activitățile ostile din domeniul cibernetic, militarizarea spațiului cosmic, la care se adaugă războiul comercial și conflictul pe sursele de energie (Vincenzo Camporini, Michele Nones). O modificare a viziunii geopolitice a marilor alianțe și instituții internaționale ca NATO, ONU, OMS, UE este previzibilă.

Fenomenul extins al dezinformării „ne-a prins cu un spațiu public politizat și polarizat, fragmentat și între jurnaliști și influenceri... un spațiu public emoțional, mofturos, incapabil de dialog, preocupat și sufocat de scandalurile în avalanșă”, context în care se dă „o bătălie feroce pentru interpretare” (Alina Bârgăoanu). Dintr-o privire optimistă, „raportarea la valorile fundamentale ale esenței umane, la bunul-simț universal, la valorizarea adevărului, raționalității, competenței și compasiunii ar putea deveni o șansă nebănuită generată de șocul pandemiei” (Ionel Nițu). Societățile reconsideră valoarea competenței și a expertizei, iar „infodemia” stimulează căutarea adevărului, cercetarea mai atentă a surselor și a datelor validate de profesioniști. Unde se află România în acest context? Și în centru, și în margine: slab pregătită instituțional pentru orice criză, cu un sistem sanitar subdezvoltat, România a făcut față provocărilor prin antrenarea oamenilor (mai cu seamă din domeniul medical) și prin susținerea UE, dar îi lipsește un proiect politic național care să mobilizeze puterea și opoziția în apărarea interesului public. „Va trebui să regândim sistemul fiscal pentru a avea o societate mai coezivă, rezilientă, un buget public robust; este necesară o impozitare progresivă, inclusiv din rațiuni etice” (Daniel Dăianu). Printre semnatarii volumului Lumea de mâine se află Sorin Ducaru, Sir James Everard, Iulian Fota, Seth Cropsey, Victor Jackovich, Mihnea Motoc, Murat Aslan, Cristian Diaconescu, Lazăr Comănescu, Mihaela Nicola, Karsten Friis, Doru Costea, Gh. Magheru, Antonia Colibășanu, Oana Popescu-Zamfir, Igor Munteanu, Phillip A. Petresen, Gregory K. Melcher, Vasile Dâncu, Russell Berman, Markus Overdiek, Thiess Petersen, Dragoș Iliescu, Ioan Aurel Pop ș.a. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22