De același autor
Gloriei de altădată a PRO TV îi ia locul neliniștea unui viitor incert.
Previzibilă de câțiva ani, restructurarea companiilor multiplicate în cei aproape 20 de ani de management de Adrian Sârbu (din 2009 ca președinte și CEO, la cârma Central European Media Enterprises Ltd., pe scurt CME) s-a declanșat în 2013, an la sfârșitul căruia „dictatorul vizionar“, cum îl numea ziarul Adevărul, a spus „Good bye!“ companiei. N-a plecat cu mâna goală, ci cu 5,4 milioane de dolari compensație și, de asemenea, cu mai multe firme în domeniul media, ca agenția de presă Mediafax, publicații precum Business Magazin, Ce se întâmplă doctore?, Ziarul Financiar și Playboy. Mediafax Group operează și câteva zeci de site-uri, printre care gandul.info, zf.ro, prosport.ro, descopera.ro etc. Din vara anului trecut, unele titluri din print au dispărut, ca PRO TV Magazin sau InStyle, altele au devenit suplimente, ca ProSport, pe fondul transformărilor masive de pe piața media. Strălucitor, lider de piață pe divertisment și știri, beneficiarul celor mai mari încasări din publicitate pe piața românească, PRO TV și suratele mai mici - PRO TV Internațional, Acasă, Acasă Gold, PRO Cinema, Sport.ro, MTV România și cele din Moldova, PRO TV Chișinău și Acasă Moldova –, scot la iveală boli cronice legate de pierderile CME, care se ridică la peste 26 de milioane de dolari, conform comanescu.ro. Mai rău, în România, un val de anchete s-a abătut asupra companiei după plecarea lui Adrian Sârbu. Surse judiciare au dezvăluit presei că ancheta pleacă de la plângerile noii conduceri a PRO TV, în frunte cu directorul general lituanian, Aleksander Cesnavicius, în legătură cu operațiunile financiare derulate în perioada manageriatului lui Sârbu. Au fost controlate și firmele acestuia, aflate în relații comerciale cu CME: Mediafax Group S.A., Mediafax S.A., Fundația pentru Educație și Dezvoltare Media Pro, Apropo de Ecommerce S.R.L., Alleria Management Company S.R.L., Publione Media S.R.L., Media Sat S.R.L., sub suspiciunea de evaziune fiscală și spălare de bani, cu un prejudiciu estimat la 5 milioane de euro, conform Evenimentului zilei. În timp ce IGPR trimitea peste o sută de polițiști în 28 de acțiuni de percheziție în București și în Ilfov, PRO TV își proteja imaginea în comunicate care negau că sediul din Pache Protopopescu ar fi obiectul vreunei percheziții.
Dincolo de rezultatele investigațiilor care vor dura mult și bine, plecarea lui Adrian Sârbu de la cârmă a declanșat demisii în lanț, concedieri spectaculoase și imaginea unui castel în surpare. Au plecat oamenii de bază, ca Mona Segall, directoarea divertismentului și „motorul PRO TV“, cum o numea Șerban Huidu, Anca Budinschi, director de programe, Ciprian Stancu, director de vânzări, Elena Petre, director economic, dar și vedete pe picior de fugă, ca Horia Brenciu, Loredana, Pavel Bartoş, Smiley, Ştefan Bănică jr., mama telenovelelor, Ruxandra Ion și alții. Cei mai mulți au bătut palma sau sunt în negocieri cu Trustul Intact.
Luna mai a lui 2014 a fost poate cea mai dureroasă pentru echipa de succes a PRO TV. Zeci de angajați au fost dați afară fără explicații suplimentare, iar evacuarea din birouri s-a făcut cu poliția. Gloriei de altădată, justificată de audiențe record și de cotă de piață de 31% din volumul total de audiență livrată clienților publicitari în 2013, conform Forbes, adică 180-190 milioane de euro câștigați anual, îi ia locul neliniștea unui viitor incert. Deși negate, se vorbește de întâlniri secrete pentru vânzarea companiei, atât cea din România, cât și părți din afacerea derulată în Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Croația. Bloomberg/BusinessWeek a relatat că reprezentanți ai patronului Time Warner au avut întâlniri repetate cu oameni de afaceri cehi, ca Petr Kellner, Pavel Tykac şi Jan Dienstl, care doresc să preia, împreună, CME. Pentru divizia românească și cea din Republica Moldova se bănuiește un interes major al Gazprom. Nu-i de bine. „2014 va fi un an în care business-urile serioase de media vor continua să aibă dificultăți, iar cele neserioase vor zburda. Austeritatea dată de cele 280-300 de milioane de euro cheltuieli publicitate disponibile pe piața vizibilă va continua să-și pună amprenta asupra brandurilor media mari, în timp ce zona gri, finanțată de politic, va fi cuprinsă brusc de o veselie activă“, este previziunea lui Iulian Comănescu pe blog. Analistul adaugă un regret, la care subscriem: „Partea proastă, pentru întreaga piață media, e că PRO TV-ul a fost, de la apariția în 1995, trendsetter-ul ei, deci Antena 1 și Kanal D vor investi la rândul lor mai puțin în calitate“. De aici încolo, discuția despre viitorul televiziunii în România trece prin schimbările paradigmatice aduse de Internet și de noile tehnologii, dar cu un ochi la implicarea vinovată a intereselor politice în patronatul televiziunilor autohtone. //