Insecticid Drapelul negru, ciorapi Darling, săpun Pisica și broboade Himalaya

Brindusa Armanca 20.10.2015

De același autor

Banca de imagini a vechilor reclame are darul de a măsura viteza cu care s-a dezvoltat advertisingul în 150 de ani, devenind din joc al hazardului comercial o știință sofisticată, cu tehnologii de comunicare elaborate pe analize statistice și cercetări de piață.

 

O bancă de imagini postată pe Facebook acum cinci ani, cu genericul Reclame vechi ro­­mâ­nești 1860-1990, a întrecut așteptările ini­ția­torului său, Florian Ciobanu, atrăgând aproape 90.000 de like-uri până în pre­zent. Într-o epocă a in­va­ziei de reclamă pe toate su­por­turile posibile, de la pa­no­uri și mash-uri imense, la te­leviziune, unde pauzele pu­bli­citare întrerup filmul când e tensiunea la apogeu, și până la iritantele animații intruse pe Internet, advertisingul a ajuns la o complexitate im­po­sibil de anticipat în secolul al XIX-lea, când apă­reau timid anunțuri, azi pline de umor in­voluntar. Spoturile pentru televiziune sau pen­tru Internet sunt adesea geniale, cuibărindu-se pe retina spectatorului pentru multă vre­me. Un exemplu este reclama produsă de Leo Burnett la hârtia igienică Le Tréfle (Regina, în ver­siune românească). Spotul merită căutat pe YouTube și revăzut ca o capodoperă în 35 de secunde, capabilă să circumscrie subtil be­neficiile și excesele tehnologiei. Banca de ima­gini a vechilor reclame are darul de a măsura viteza cu care s-a dezvoltat advertisingul în 150 de ani, devenind din joc al hazardului co­mercial o știință sofisticată, cu tehnologii de comunicare elaborate pe analize statistice și cercetări de piață. Chiar dacă publicitatea a rămas, prin difuzarea re­cla­me­lor, un demers persuasiv ca­re dorește să capteze in­te­resul cumpărătorului, să-l con­vingă de beneficiile sau avan­tajele unui produs, can­doarea reclamelor de la în­ce­putul se­colului XX sau ba­na­litatea ce­lor din vremea co­mu­nismului ne fac azi să zâmbim.

Și cum n-am zâmbi când, pe la 1909, erau oferite ghete americane pentru copii marca La Ruleta, susținute cu poezioare laudative ca: „Spune-mi, Edi dragă, de ce Ni­cu­șor/ Calcă așa mândru și așa ușor/ Pe când altă dată ades schiopăta/ Și de bătături veș­nic se plângea? / Uite că norocul l-a favorizat/ Și de La Ruleta mama l-a-ncălțat“. Sau, mai devreme, în 1892, când revista Tribuna de la Si­biu publica o reclamă plină de indicații „teh­nice“ despre broboade, cu detalii delicioase: „Sur­prisă mare! 32.000 bucăți excelente, mari, groase, moderne, neasemănat de călduroase, drăgălașe BROBOADE, de cea mai bună ca­li­ta­te de cheviot de iarnă, 2 coți lungime și doi coți lățime, cu ciucuri lungi răsuciți... Bro­boa­de de iarnă Himalaya. Urmează informații comparative de preț din categoria ca­ra­gia­les­că „eftin și bun“. Remediile cele mai fan­te­zis­te erau oferite ca sigure pentru boli pe atunci incurabile ca tuberculoza sau toxicomania și, avant la lettre, era prezentată varianta in­ter­be­lică a Viagrei: „Impotența se combate cu ta­bletele RETON“. Alte exemple: „Mor­fi­niști! Abstineță fără siringă vreo 4 săptămâni. Tra­ta­mentul cel mai ușor, fără chinuri. Dr. From­me“. Oficoșilor, bolnavilor de piept, scro­fu­lo­șilor și celor săraci de sânge li se propune în 1910 „Sirupul de fier calcaros“ al farmacistului Vertes de la Lugoj, iar pentru suferinzii de can­cer vine vestea bună că „Medicina modernă vă pune la dispoziție VENINUL DE ȘARPE.

Reclamele dau adesea în vileag cu ce pro­ble­me de igienă se confrunta neamul la în­ce­pu­tul de veac, prin diversitatea de insecticide sau raticide, devenite branduri spăimoase ca GUZGANUCID - bacil pentru uciderea guz­ga­nilor cultivați în laboratoriul d-lui profesor dr. Pușcariu din Iași“. Mai târziu, pe la 1936, ro­mâ­nii au dat cu FLIT, urmând îndemnul re­cla­mei din Adevărul: „Nu lăsați ploșnițele să vă tulbure somnul. Dați cu FLIT!“, sau au apelat la praful Drapelul negru de vânzare „în far­macii și vopselării“. Dacă n-ar fi fost moda, nici publicitatea n-ar fi luat așa un avânt. Nu­meroși croitori și saloane de modă își pu­blicau oferta lăudându-se cu experiența pa­ri­ziană sau londoneză ca Vladimir „tăietoriu de haine“ interbelic bucureștean, blănăria La Go­gu, salonul de pălării Paulette. Haute Mode de pe Calea Victoriei 168 sau producătorul de ga­loși din 1930, vorba reclamei „Cereți pre­tu­tin­deni șoșoni și galoși Pepege marca Trei ste­le în potcoavă. Asezonate cu fotografii anos­te, re­clamele din vremea comunismului la su­cu­rile Cico sau Brifcor, la detergentul Perlan, la vopseaua Cromoplatin sau la ciocolata Pitic ilustrează perfect absența unei piețe reale: as­ta este, asta cumperi! Stângăcia reclamei „Cu un televizor Miraj/ Aveți numai avantaj“ este întrecută de ridicolul strategiei Mi­nis­te­rului In­dustriei Ușoare, care își făcea cu­nos­cută în 1969 rețeaua de magazine din țară cu o ilus­trație reprezentând un fel de securist în civil, însoțit de sloganul „Omul informat știe să se orienteze în toate direcțiile“. Fantezia a rămas apanajul gloatei care făcea haz de necaz cu distihuri mult mai inspirate, ca „Moar­tea-i si­gură cu cobra / Dar mai sigură cu Mobra“. Mo­tocicleta Mobra, alt brand defunct.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22