De același autor
Toate cifrele statistice și sondajele arată același lucru: că presa locală și presa tipărită au fost cele mai lovite de criza generată de pandemie. Este explicabil, fiindcă sursele de publicitate locală au dispărut odată cu intrarea în colaps a economiei, iar printul aproape a dispărut după mutarea online a publicului, forțat să stea acasă. Ne aflăm în fața unui dublu paradox: pe de o parte, ajutorul guvernamental drapat într-o campanie media despre COVID-19 s-a distribuit în mică măsură către presa locală și print, care au primit sume minore (dacă au primit), și cu sume consistente către trusturile mari și bine așezate în piața media, fără pierderi semnificative în timpul pandemiei. Pe de altă parte, interesul pentru presa locală a crescut simțitor în România, așa cum dovedesc procentele celui mai recent Digital News Report, ediția a IX-a, realizat de Institutul Reuters de la Universitatea Oxford. Partenerii români sunt, pentru al patrulea an, Raluca Radu și Departamentul de Jurnalism al FJSC, Universitatea București, care au cules datele din eșantionul de 2.017 persoane chestionate. Raportul consemnează o cifră importantă referitoare la interesul pentru presa locală în intervalul ianuarie-februarie 2020, 85% din eșantion, indiferent de vârstă, respondenții declară că sunt extrem de interesați și foarte interesați de știrile locale. În perioada pandemiei, acest interes a crescut în sondajul făcut doar pe un grup de 6 țări din cele 40 de piețe de pe șase continente investigate în raport. Mai mult, la întrebarea suplimentară dacă ar duce lipsa știrilor locale în cazul închiderii companiilor media aferente, 7 din 10 români au răspuns afirmativ. În România, similar cu mai multe țări din fostul bloc comunist, ca Slovacia, Bulgaria sau Cehia, încrederea în rețelele sociale ca sursă de informare este adesea mai mare decât încrederea în presa profesionistă, invers decât în țările scandinave, Marea Britanie sau Germania. La acestea, în topul brandurilor învestite cu încredere de public, se află pe primele locuri o publicație, radio sau o televiziune regională sau locală. În România, publicul mare consumator de televiziune și știri online așază o publicație locală sau regională pe locul 9 în lista preferințelor, menționând că a apelat la un ziar local în proporție de 18% în ultimele trei săptămâni ale intervalului, în căutare de informații. Un plus la audiență au adus podcasturile asociate publicațiilor care au aplicat această modalitate de informare.
Declinul de 7% încredere în presa românească, ajunsă la 38% față de anul precedent, se leagă și de îngrijorarea în privința dezinformării, a știrilor contrafăcute. Global, această îngrijorare se regăsește la 56% din cei 80 000 de subiecți, iar în România este cu două procente mai mare. 40% din respondenții studiului Digital News Report, identifică politicienii printre autorii frecvenți de fake news, în vreme ce doar 13% din dezinformare ar veni de la jurnaliști. În România publicul percepe că politicienii dezinformează în proporție de 54%. „Ceea ce este o uimire pentru mine este că politicienii identificați că au comunicat informații false nu reușesc să își corecteze comportamentul, ci lansează în continuare informații false sau campanii de dezinformare”, a subliniat prof. univ. dr. Raluca Radu în prezentarea raportului. Cu toate că audiența generală a fost capitalizată de canalele de știri, consumul de televiziune crescând cu 9 minute zilnic față de 2019, conform datelor Global Web Index oferite de George Mușat de la Publicis Group, presa locală online, radio sau canale locale, constituie o sursă de mare interes pentru publicul din regiuni, care are o conduită relativ diferită, preferând să își ia informațiile locale din sursele redacționale, jurnalistice (71%), și numai 57% din surse non-media, ca instituții publice, comunicare interpersonală etc. O concluzie a întregului raport este că doar în câteva țări, indiferent de gradul de interes pentru presă, publicul este dispus să plătească pentru conținut. În România, presa locală nu are nicio speranță în susținerea directă a consumatorului de media, iar ajutorul guvernamental s-a dovedit a fi o iluzie cu puține zerouri. //
