De același autor
Uniunea Națională a Ziariștilor din Ucraina anunța la mijlocul lui aprilie cel puțin 20 de jurnaliști uciși de la începutul războiului și alte câteva zeci de răniți și dispăruți. Autoritățile ucrainene au comunicat „243 de crime în 16 zone ale Ucrainei împotriva oamenilor de presă”, aici incluzând și răniți, amenințări, răpiri.
Profesia continuă să fie dintre cele mai periculoase, însă depinde de gradul de asumare a riscurilor. Într-o Europă care asistă la un război absurd, riscul presei se măsoară nu doar pe câmpul de luptă, ci și în războiul cu inamicul nevăzut al propagandei și al dezinformării. Combaterea propagandei rusești este azi o misiune dificilă a jurnaliștilor europeni, care au de înfruntat inclusiv agenți interni ai manipulării printre politicieni, oameni de cultură, influenceri.
Conectați zi de zi la viața reală, jurnaliștii pot prevedea cu datele prezentului viitorul. Agenția de Rating Politic a publicat un Barometru al jurnaliștilor politici din România, un sondaj la care au participat 40 de jurnaliști din 27 de redacții, cu vechime medie de aproape 20 de ani. Din descrierea sondajului reiese că 14 jurnaliști proveneau din presa scrisă și online, 12 din televiziune, 3 din radio și 2 din agenția de presă.
Aceștia au fost întrebați în perioada 29 martie-6 aprilie 2022 cum văd tendințele politice în viitorul apropiat, care vor fi temele relevante pentru jurnalismul politic, ce anume influențează dezbaterea publică, cât de diferită este perspectiva politicienilor față de a presei etc.
În lunile următoare, cred jurnaliștii participanți la sondaj, temele importante vor proveni din economie, se va vorbi despre inflație, prețuri, criza din energie, fără ca îngrijorarea cetățenilor să ducă la tensiuni sociale majore în următoarele luni, însă cu posibilitatea de a escalada pe termen mai lung, consideră 72,5% dintre respondenți. Pandemia va scădea spre zero în preocupările oamenilor și ale presei, în schimb situația alimentară internațională va ocupa un loc important în dezbaterea politică și publică.
Actorii politici centrali vor rămâne premierul Ciucă, Marcel Ciolacu și președintele Iohannis. Opoziția este considerată slabă, incapabilă să pună în dificultate puterea, spun aproape 60% dintre jurnaliști, dar nici coaliția guvernamentală nu va performa. Eficiența estimată a celor de la putere este 3,2, iar a opoziției 1,5, pe o scală de la 1 la 5. Din experiența tranziției, coalițiile partidelor nu au viață lungă, așadar jumătate din cei întrebați cred că structura putere-opoziție nu va rămâne aceeași până la alegerile din 2024.
Printre riscurile politice majore se numără extremismul, radicalizarea politică, corupția, sărăcia, educația precară. Educația, corupția, inechitatea socială nu par să îi intereseze prea mult pe politicieni. Printre liderii vizibili în spațiul public și pe rețele rămâne George Simion, mult peste liderii altor partide din opoziție sau de la putere. Campaniile de dezinformare vor avea și în viitorul apropiat impact mare și foarte mare în România, zic 92,5% dintre respondenți, iar aproape 90% remarcă prezența propagandei rusești în țară. Toate acestea reprezintă un risc pentru democrație.
Se poate observa din procentele rezultate că presa din România, reprezentată aici de jurnaliști cu experiență, are în vedere în măsură redusă contextul internațional și influența acestuia în politica internă, o perspectivă consonantă cu a politicienilor prea puțin pregătiți să gândească integrat. Astfel, criza refugiaților intensificată de exodul ucrainenilor, în timp ce continuă să vină spre România în tranzit fugari din Afganistan, Siria, Irak etc., este cotată sub 10% ca interes. În privința războiului din Ucraina vecină, riscul de extindere este considerat mic și foarte mic de 70% din respondenți.
Agenția de Rating Politic face de peste 15 ani analize și sondaje în domeniul politic, incluzând sondaje naționale, exit poll-uri, simulări electorale etc. Managerul companiei, Cristian Andrei, realizează și comentarii politice la zi în mass-media. //
