De același autor
Comunitatea jurnalistică autohtonă nu a găsit terapiile potrivite pentru câteva fenomene deloc izolate, rămânând la latitudinea instanțelor să le rezolve, corect sau nu. În primul rând, spiritul critic al jurnaliștilor este înăbușit sistematic de puterea baronilor locali, cu efect inhibitoriu și asupra instituțiilor. Magistraților români le-a trebuit ceva vreme să ia în considerare principiile libertății de exprimare, ignorate mulți ani după Revoluție, când calomnia figura încă în Codul Penal (a fost scoasă prin diligențele ministrului Monica Macovei) și sute de jurnaliști erau hărțuiți cu procese de calomnie. În al doilea rând, se vede oportunismul jurnaliștilor, dispuși să se pună la dispoziția patronilor, încălcând regulile profesiei și ignorând complet etica ei. Șantajul, manipularea josnică, intimidări de tot felul au fost și sunt exercitate de companii media. În al treilea rând, societatea civilă reacționează anemic la dezvăluirile mass-media, manifestă rar solidaritate, instituțiile abilitate nu iau măsuri, așadar, vocile independente ale jurnaliștilor și investigațiile lor nu au ecoul așteptat și nici nu produc masă critică.
Cazul Ghiulfer Predescu contra România. Jurnalista constănțeană a exprimat la Realitatea TV în 2006 un punct de vedere asupra unor conflicte locale, arătând că orașul este divizat între oamenii primarului Mazăre și inamicii lui, invocând lupte de factură interlopă. Dată în judecată pentru prejudicii de imagine, a fost condamnată definitiv în 2008 la plata unor daune supradimensionate și la publicarea, cu scuze, a sentinței. Cele trei judecătoare, Paulina Georgescu, Vanghelița Tănase și Eleonora Spiridon, deși au admis că e dificil de stabilit obiectiv, aritmetic, cuantumul despăgubirilor morale, au considerat că suma de 50.000 de lei ar putea aduce „ușurarea suferințelor și obținerea unor anumite satisfacții de către partea vătămată“. Emoționant! Cu credite luate de la bancă de familia jurnalistei, „suferințele“ lui Mazăre s-au mai atenuat. Influența clanului Mazăre & Nicușor Constantinescu a determinat și pierderea jobului de la televiziune al jurnalistei. După aproape nouă ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face dreptate, constatând în Dosarul 29751/2009 o încălcare a art. 10 privind libertatea de exprimare, fiindcă „libertatea jurnalistică include recurgerea la un anumit grad de exagerare sau provocare“, aplicabile unor idei sau informații care ofensează sau șochează, mai ales atunci când critica se aplică unor persoane publice cu funcții decizionale. CEDO a dispus ca statul român, care, prin agentul guvernamental, a apărat poziția viciată a judecătoarelor, să îi plătească jurnalistei 14.000 de euro daune materiale și 4.700 de euro daune morale.
Cazul de șantaj Antena TV Group. Procesul început în 2013 de RCS împotriva trustului antenist a ajuns la final în iunie 2017, când instanța supremă a pecetluit faptele de șantaj exercitate prin intermediul presei. Astfel, Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, a fost condamnat definitiv pentru șantaj la patru ani și șase luni închisoare cu executare, Camelia Voiculescu la un an și șase luni cu suspendare, Șerban Pop, fostul șef ANAF, la doi ani cu suspendare pentru divulgare de informații secrete, plus 80 de zile de muncă în folosul comunității, iar grupul media va plăti o amendă penală de 200.000 de lei. Achitați: Dan Voiculescu, George Matiescu, Intact Publishing. Practica șantajului a fost aplicată întocmai: timp de câteva săptămâni, fostul administrator al RCS a fost presat să semneze un contact de publicitate de milioane de euro sub amenințarea unor dezvăluiri compromițătoare. Un promo „exploziv“ despre presupuse fapte de corupție a fost difuzat de peste 400 de ori pe toate canalele trustului, de la Antena 1 și Antena 3 la cele de divertisment. Comandat de Sorin Alexandrescu și de Camelia Voiculescu (o „grijă“ preluată de la tata, cum se exprima Camelia într-o înregistrare), clipul a ajuns la dosar și a grăbit sentința, care se adaugă cazului de șantaj al lui Dan Diaconescu-OTV, altă glorie a presei românești aflată după gratii.
Tomis News vs. Gabriel Comănescu. După numeroase termene de judecată, jurnalistul Marius Florian din Constanța a câștigat procesul cu magnatul Comănescu, președintele Grup Servicii Petroliere și mogul de presă. Acesta ceruse daune uriașe pentru prejudicii de imagine și amenințare. Dezvăluirile despre afaceri suspecte, despre manevrele pentru preluarea Aeroportului Tuzla, despre neplata salariilor angajaților etc. l-au înfuriat pe magnat, care a solicitat suplimentar instanței să interzică jurnalistului să mai scrie despre el. Instanța i-a respins ca nefondată acțiunea, iar Tomis News poate continua investigațiile.
