Lista neagră, sigle ascunse și lacrimile Antenei 3

Amploarea incredibilă a rezistenței civice din piețele orașelor României a produs efecte ne­așteptate și la nivelul mass-media.

Întâi de toate, a pecetluit natura pro­pa­gan­distică a două canale de știri, RTV și Antena 3. Ambele au fost utilizate de principalii vec­tori ai puterii – Dragnea, Grin­deanu, Tăriceanu – pentru a-și transmite mesajele, sus­ținute și amplificate de agenți manipulatori deghizați în co­mentatori. Interviurile re­cen­te ale lui Dragnea de pe RTV sunt dintre cele mai penibile din istoria scurtă a mass-media autohtone, prin inautenticitate: întrebări prestabilite, nimic deranjant, puse de o moderatoare stângace. Bagatelizarea numărului de participanți la pro­teste, utilizarea unor imagini violente din ar­hi­va războaielor civile, exagerarea numărului de participanți pro-PSD, declarații vechi ale pe­nalului Ghiță, reluate fără a se menționa da­ta, instigarea prin burtierele alarmiste („Sce­nariu apocaliptic pentru România“, „Milioane de voturi în pericol“, „Comandouri la mani­fes­tații“ etc.) reprezintă forme periculoase de ma­nipulare, nesancționate de CNA. Sanc­țiu­nea a dat-o piața: RTV și Antenele și-au ob­turat siglele, pentru a nu su­porta oprobriul manifes­tan­ților, care le-au reproșat cu gesturi simbolice minciuna și dezinformarea. Reprezentanți ai Antenei 3 s-au plâns la CNA, o autoritate atât de în­găduitoare cu derapajele lor, că li se întâmplă „lucruri ciu­date“ pe teren, că sunt îm­piedicați să lucreze și au ce­rut ajutor. Unele companii își retrag pu­bli­ci­tatea. Celor două canale li s-au raliat câteva pu­blicații online și print, precum și TVR prin câteva emisiuni și invitații lor, toate săpând la temelia credibilității presei. Bogdan Lefter ob­serva pertinent că, în momentele când pu­te­rea politică se află în cumpănă, mesajele pre­sei instrumentalizate politic devin ezitante, în așteptarea semnalelor de la politicienii pe ca­re îi servesc. Pentru o zi, Antena 3 „s-a dat cu poporul“, însă s-a repliat după ce guv­er­nul a dat semne că nu renunță. Declarația re­centă a lui Dragnea că protestele sunt or­ga­nizate de forțe străine a intrat imediat în ecou pe canalele de propagandă.

Manifestațiile, devenite acum antiguver­na­men­tale, au pus o lumină puternică pe cli­vajul adânc dintre clasa politică aflată la pu­tere și cetățeni. Dialogul pare imposibil, fi­indcă democrația este înțeleasă diferit de ce­le două forțe: PSD și ALDE absolutizează vo­tul, trimițând cetățeanul la culcare pentru ur­mătorii patru ani, oamenii din stradă vor să apere valorile democrației în mod activ și să îm­piedice abuzarea justiției și a strategiei an­ticorupție. Consecințele asupra sistemului me­diatic sunt inevitabile. Puterea a pus pistoa­lele pe masă împotriva jurnaliștilor incomozi prin declarațiile publice ale ministrului de Interne, Carmen Dan, care a alcătuit o „listă neagră“: „Acțiunile de protest de ieri au fost pro­movate pe rețelele de socializare, mai ales pe pagina Corupția Ucide. Cu această oca­zie, am remarcat implicarea unor per­soa­ne publice care au susținut aceste proiecte: Mircea Marian, Ovidiu Vanghele, Nicușor Dan, Cătălin Tolontan, Lucian Mândruță, Clotilde Armand, Robert Turcescu, Andrei Gheorghe, Emilia Șercan“. Ministrul de Interne își de­pă­șește atribuțiile, a punctat Valentin Jucan, mem­bru CNA. „Cetățenii îl plătesc pe mi­nis­trul de Interne ca să-i găsească pe huligani în piață, nu pe jurnaliști pe Facebook“, a reacționat Tolontan.

Există o repercusiune terapeutică a energiilor pozitive din marile proteste: jurnaliștii sunt încurajați să revină la instrumentele și la eti­ca profesiei, așa cum s-a văzut la conferința de presă Dragnea-Grindeanu din 2 februarie 2017, unde liderii au fost încolțiți de întrebări substanțiale și insistente. Internaționalizarea evenimentelor, prezența a zeci de televiziuni în Piața Victoriei și atenția presei străine a dat jurnaliștilor români un plus de curaj să relateze, să investigheze, să ofere publicului cele mai relevante informații și imagini. Crea­ti­vitatea protestelor a constituit un subiect de interes, iar imaginea sutelor de mii de lan­terne mobile aprinse la unison în Piața Vic­to­riei duminică seara a făcut înconjurul lumii. De la Revoluția din 1989, România nu s-a bu­curat de o acoperire mediatică pozitivă de o asemenea anvergură. BBC, France 24, CNN, Al Jazeera, Russia Today, Euronews, The New York Times, Der Spiegel, The Guardian, Reu­ters, DPA etc. relatează periodic despre eve­nimentele din țară, explicând corect feno­me­nul: „Guvernul României a adoptat o ordo­nan­ţă de urgenţă pentru a dezincrimina abuzurile de putere, o lovitură pentru efortul de ani de zile împotriva corupţiei din ţara est-euro­peană“, nota The Washington Post.