Înainte spre trecut: PSD înhață Agerpres

În mai puțin de un an, PSD plus ALDE au pro­dus prejudicii majore în mass-media, direct sau indirect. Nici dacă țara s-ar fi aflat sub ocu­pație inamică, loviturile n-ar fi fost mai eficiente. „Precum borgii din Star Trek, PSD merge ne­tul­burat înainte, vestind un vii­tor unde la capătul firului răs­punde trecutul“, comenta Cătălin Tolontan pe tolo.ro. Exact ca Viktor Orbán în Un­garia, coaliția s-a ocupat mai întâi de serviciile publice, vul­nerabilizate de legi redactate de politicieni care au dorit per­manent controlul lor. La SRR și la TVR schimbarea consiliilor de ad­mi­nistrație a fost joacă de copii: rapoartele anua­le respinse duc automat, după Legea 41/1994, la schimbarea consiliului și a președintelui-di­rector general. Niciun semnal referitor la abu­zurile fostului PDG de la Radioul public n-a avut consecințe. El a fost schimbat când a fost nevoie de locul său pentru Georgică Se­ve­rin, rămas fără scaun în parlament. La TVR, PSD și-a înfipt omul, pe Irina Radu, peste re­guli, respingând propunerea consiliului din lu­na mai anul trecut. Partidul s-a răz­gân­dit, dorind să acapareze locuri în plus în CA după al­goritmul parlamentar actual și să mul­țu­meas­că alți clienți politici.Ta­xa radio-TV fiind anulată, fi­nanțarea vine de la buget, deci serviciile publice sunt so­mate să joace așa cum se cân­tă de la putere. Nu e un deranj prea mare, au mai fă­cut-o prin conduceri oportuniste.

Este rândul Agenției Naționale de Presă Agerpres, care func­ționează după Legea 19/2003, modificată în 2010. Comisia de cultură a Senatului a avizat pozitiv, la mij­lo­cul lui octombrie 2017, amendarea a două articole referitoare la schimbarea șefului ins­ti­tuției prin respingerea raportului anual, si­mi­lar procedurilor din TVR și SRR. Până acum, mandatul era fix, de cinci ani, iar numirea era la mâna premierului. Avem, din nou, o situa­ție hilară. Alex Giboi, actualul director ge­ne­ral, este omul PSD, fost șef al biroului de pre­să. La adresa lui atât politicieni, cât și jur­naliști au avut câte ceva de criticat, începând cu februarie 2013, când a fost numit de Pon­ta: că au crescut cheltuielile Agerpres cu câte 20% de la un an la altul, că și-a angajat ne­vasta, că și-a tras mașină de serviciu de 40.000 de euro, că a transformat instituția în „agenție de voiaj“, cum spunea o po­li­ti­cia­nă gureșă. Răsunător a fost scandalul stea­gu­lui german peste harta Franței de pe o bro­șură MAE comandată la Agerpres. Nimic din toate acestea nu a iscat îngrijorarea PSD cât timp Giboi era „omul nostru“. Bugetul de pes­te 18 milioane de lei pe 2016, din care 15 mi­li­oa­ne cheltuieli cu personalul de peste 200 de angajați, a fost livrat. Ce s-a schimbat? Gaș­ca. Ponta e acum indezirabil, cu el cad și pro­te­jații. Ca să scape de Giboi, majoritatea par­la­mentară schimbă legea. O actualizează după interesele momentului. Dreptul de autor îi revine actualului ministru al Culturii, specialist în tabloide, Lucian Romașcanu, care a exe­cu­tat șpagatul cerut de partid. Actualul șef de comisie parlamentară, Radu Preda, declară vag că „vorbim despre o lege care până la ur­mă este foarte veche şi ar trebui adusă cum­va la nivelul anului 2017“. „Cumva“, fără analiză, fără criterii, fără cerințe manageriale. Epoca Dragnea vrea omul ei, deși Giboi nu și-a pierdut reflexele. Modificarea legislativă în­seamnă subordonare politică totală, aver­ti­zează MediaSind, FIJ, ActiveWatch etc.

Cumva, PSD a avansat în cotropirea canalelor de informație. Televiziunile de știri sunt deja acaparate de PSD, au devenit tribune de par­tid, iar dacă nu, sunt amenințate de faliment. Presa tipărită, necrozată de managementul ina­daptat la vremurile digitale și de ne­pu­tin­țe­le comunității media, piere încet. S-a ajuns aco­lo, sublinia profesorul Marian Petcu la o con­ferință, încât cel mai mare tiraj să îl deț­i­nă revista de hipermarket Kaufland: peste 4.000.000 de cititori pe ediție, în vreme ce ta­bloidul Click! vinde sub 100.000, iar Li­ber­ta­tea sub 50.000 de exemplare tipărite, con­form BRAT. Ziarele mai importante, unele ră­mase pe print, sunt arondate PSD sau în curs de acaparare: România liberă este cel mai re­cent caz. Internetul importă producția on­line și informația difuzată de televiziuni și ra­dio. Es­te cercul diabolic asupra căruia par­ti­dele vor control. Iată de ce tirul PSD-ALDE asu­pra mass-media, câtă mai suflă, este necontenit. 

PS. Din discutia ulterioara cu Alex Giboi, a reiesit faptul ca unele din informatiile vehiculate in presa si invocate de noi nu sunt exacte: sotia sa era deja angajata Agerpres cand s-au cunoscut, iar autoturismul achizitionat pentru companie nu a costat 40 000 Euro, ci mai putin, conform normelor  admise pentru companiile cu finantare de stat.