Nu-i mai numiți jurnaliști!

Presa românească, dar mai ales publicul ei, săracul, se confruntă cu un fenomen toxic: sub acoperirea statutului de jurnalist s-au strecurat numeroase figuri suspecte, care fac altceva decât jurnalism.

Presa românească, dar mai ales publicul ei, să­­racul, se confruntă cu un fenomen toxic: sub acoperirea statutului de jurnalist s-au stre­cu­rat numeroase figuri suspecte, care fac alt­ce­va decât jurnalism. O faună bo­gată conținând pro­pa­gan­diști, inchizitori, agenți de in­fluență, țucălari, rozătoare de bani de la partid, spălători pe creier sau spălători de ca­da­vre, oameni de PR ai oa­­me­nilor politici și, cu un termen nou, ivit din realitatea te­le­vizuală a talk-show-ului, nu­meroși „păreriști“ foșgăie mai cu seamă în televiziune, de care publicul ro­mân este dependent, conform analizelor Eu­rostat. Cu ei se face treaba murdară, ei îi exe­cută public pe adversarii politici ai patronilor, ei sar cu gura când apare vreo fisură în pro­pagandă, ei inventează psihodrame naționale pentru a acoperi adevăratele drame. Sunt gă­lăgioși, tupeiști, interesați. Știu să ascundă, să manipuleze. Fac abuz, cum bine observa Liviu Avram într-un editorial din Adevărul, de termeni ca „jurnalist“ și „adevăr“. În fapt, nu sunt jurnaliști. Le lipsesc trei elemente din de­finiția Codului Deontologic Unic, conștiința, prin­cipiile etice și servirea interesului public: „Jur­nalistul este persoana care se ocupă de co­lec­tarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de in­formaţii referitoare la eve­ni­mente locale, naţionale, in­ternaţionale de interes pu­blic, cu scopul diseminării pu­blice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate. Jurnalistul îşi va exercita profesia în sco­pul servirii interesului public, conform propriei sale con­ştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de nor­mele profesionale şi de Codul Deontologic“.

Să dăm și exemple. Complet la vedere, Voi­cu­lescu-Felix face agenda „jurnalistică“ a An­te­nelor. Dacă nu primește ce vrea, îi asmute pe madam Grecu et Co., pe Gâdea cu cohorta de păreriști, pe bufonul Badea etc. să dea la cap. Zilele trecute tocmai i s-a întâmplat lui Ponta. I s-a dat la cap. Ba mai mult, a fost dat cu ca­pul de toți pereții de Mircea Badea. O merită, până mai ieri Antenele, „instrumentele de tor­tură“ ale Varanului, lucrau pentru el. Și vor mai lucra, după ce va ceda. Sau cazul lui Bog­dan Chirieac, maestrul învârtelilor cu statul, dis­tribuitor de bani pe la partide useliste, care se prezintă ca analist politic sau jurnalist de li­gă mare. N-are ce căuta în presă. Maxim la Par­chet sau în boxă. Victor Ciutacu, noua achi­ziție a RTV, omul cu locuință socială anexă la pent­house, ar putea fi emblema acestei ca­te­gorii, așa cum l-a definit pe blog o colegă de breaslă: „Individul Ciutacu este, în opinia mea și fără pic de îndoială, un jeg uman. Un om care se tranzacționează la nesfârșit pentru un pumn de bani ca să înjure pe unul sau pe altul, în funcție de cine oferă mai mult, nu are ce căuta în breasla asta“, zice Sorina Matei.

Adesea falșii jurnaliști veghează la puritatea li­niei de partid, mai ales că au o dulce istorie îm­preună cu politicienii care i-au plătit în cam­panii electorale în chip de consultanți. De memorat cazul Andreei Crețulescu de la Re­a­litatea TV, care nu s-a sfiit să facă parte din echipa de campanie a lui Geoană, pentru a se întoarce, virgină, la jurnalism. Ea, împreună cu altă prezență politicoidă, Rareș Bogdan, tocmai l-au executat pe Sorin Ioniță, analist la Expert Forum, care și-a publicat opinia des­pre eleva cu bentiță tricolor, acuzând edu­ca­ția intoleranței pe care tinerii o primesc acasă sau la școală. De ce l-au executat? Pentru că nu este în acord cu linia naționalistă a ac­tua­lei guvernări. Nici Antena 3 n-a rămas mai prejos: Grecu și Radu Tudor au pus urgent la cale „o mizerie televizată“.

Să mai adăugăm categoria ținută la secret a „agenților acoperiți“ și a foștilor informatori din presă. Cu asta ne prindem urechile. În 1997, când pe ministrul Afacerilor Externe de atunci, Adrian Severin, l-a luat gura pe di­nainte în declarația dată ziarului Azi că s-ar afla în posesia unei liste de șefi redacționali și jurnaliști care lucrează pentru servicii secrete străine, scandalul a fost imens și l-a costat funcția. Dar lista nu s-a dat publicității nici pâ­nă azi. În 2006, dintr-o inițiativă a breslei nu­mită Voci curate, s-a cerut oficialităților ro­mâne și CNSAS să facă publice numele jur­na­liștilor și patronilor recrutați de fosta Secu­ritate și/sau de serviciile contemporane de informații. Operațiunea n-a avut un succes. Au ieșit în mai mulți ani câteva nume, deja cunoscute, și cam atât. Scandaluri iscate prin redacții au dezvelit câte un colțișor din ta­bloul amestecat al presei autohtone, cu tur­nătorii ei, foști și prezenți. //