De același autor
Asezonată cu scandalul senatoarei Șoșoacă, care escalada spre vârf baricada nerușinării în numele propagandei rusești, prezența lui Zelenski a relevat slăbiciunea Parlamentului, incapabil să se organizeze pentru discursul președintelui ucrainean. Dar vizita sa a pus în lumină și altceva: șmecheriile de prost gust ale unor televiziuni care anunțau interviuri exclusive cu Zelenski.
Să contextualizăm: pe 10 octombrie, patru jurnaliști, Ramona Avramescu – TVR, Iulia Petcu – PRO TV, Cosmin Prelipceanu – Digi24 și Mihai Gâdea – Antena 3 au avut ocazia să stea față în față cu președintele Zelenski și să-i pună întrebări. Configurația convenită între cele două staffuri prezidențiale a avut în vedere audiența și pregnanța canalelor de televiziune. Cum s-a promovat evenimentul mediatic? Antena 3, Digi24 și PRO TV au anunțat „interviuri” cu președintele Zelenski, făcând o intensă promovare și generând o firească așteptare a unei exclusivități. Cu atât mai mult cu cât președintele Iohannis nu a dat niciun interviu în cele două mandate, cu excepția campaniilor electorale prezidențiale, când i-au scăpat vorbe intrate în circuit ironic, cum e celebrul „ghinion!”. Televiziunea publică a fost mai reținută în promovare și mai prudentă în formulări.
Ce s-a văzut pe ecrane? Antena 3, de la care nu avem așteptări, a prezentat conferința de presă restrânsă ca pe o exclusivitate a pastorului Gâdea. Din scena întâlnirii a fost montată doar partea cu întrebările sale, ignorând restul participanților. Întrebările au fost irelevante, „s-a pierdut ceva timp cu gargara inutilă a prezbiterului Gâdea, prezent acolo moţ doar ca să-l vadă enoriaşii lui de la Antene în poză, fiind evident că habar n-are de Ucraina ori chestiuni relevante din regiune şi că nu mai ştie să pună o întrebare non-infantilă după atâţia ani de rodomontade fără interlocutor real. Mai lipsea Cristoiu”, cum observa ironic pe Facebook Sorin Ioniță de la Expert Forum.
Televiziunea de știri Digi24 a fost mereu ambiguă: deși a lăsat pe sunet întrebările în surdină ale altor jurnaliști, imaginea îl decupa doar pe Cosmin Prelipceanu. Și în acest caz au fost prezentate răspunsurile primite de Prelipceanu însoțite de imaginea sa în costum cu cravată. PRO TV a anunțat un „interviu”, sugerând că jurnalista a fost prezentă singură la întâlnirea cu Zelenski.
Numai TVR a avut conduita corectă în privința evenimentului. Telespectatorii care au avut curiozitatea să butoneze au putut vedea la TVR imaginea întreagă, cu cei patru jurnaliști în semicerc în jurul președintelui Ucrainei, care s-a dovedit și de această dată un interlocutor relaxat, sincer și uman. Păcat că TVR nu a promovat îndeajuns dialogul președintelui cu mass-media, lăsând publicul la cheremul unor televiziuni care s-au folosit de trucuri infantile pentru a obține audiență și faimă. După zeci de ani de privit la televizor, publicul are ochiul format și detectează adesea trucurile, trucajele și minciunile. N-ar trebui luat de prost.
Deși prestația Ramonei Avramescu, a Iuliei Petcu și a lui Cosmin Prelipceanu a fost jurnalistic profesionistă, e de observat că mass-media din România are puțini jurnaliști specializați în politică externă. Iar invitații în platou, mereu aceiași, macină toate subiectele interne și externe în aceeași moară, până și generalii invitați sunt puși să-și dea cu părerea despre inflație, război, pensii, educație sau politică.
Valul de evenimente internaționale a estompat cazul grav de încălcare a independenței presei de la Libertatea. Patronul elvețian Ringier a pus mai presus publicitatea venită din jocurile de noroc și l-a demis pe redactorul-șef GSP, Cătălin Țepelin, care a refuzat împreună cu aproape o sută de colegi să admită cenzura patronală care cerea să îi fie arătate în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc, potențiali clienți. Au reacționat ActiveWatch și CNA, a reacționat comunitatea jurnalistică în favoarea jurnaliștilor, dar pâinea și cuțitul se află în mâna patronului, care uzează de puterea sa împotriva principiului libertății presei. Cazul vine în contradicție cu Actul european pentru libertatea presei, votat în aceste zile de Parlamentul European, tocmai pentru a proteja independența editorială și pentru a oferi un instrument care să descurajeze timorarea jurnaliștilor. //
