Păcatele presei românești. Inventar 2013 (I)

Au lipsit dezbaterile consistente în mass-media în 2013, cum, de altfel, au lipsit şi din viaţa politică.

Anul trecut a început cu ghinion pentru presa românească și avea s-o țină tot așa: Raportul MCV din ianuarie 2013 denunța presiunile mediatice asupra sistemului ju­diciar, Raportul OSCE con­semna că mass-media au de­venit un instrument la îndemâna partidelor, iar The Economist caracteriza presa noastră ca „lipsită de decență“. Notele mici la etică și profesionalism au fost puse în loc de floare la butonieră de unele trusturi ca Intact sau Realitatea Me­dia, care tocmai câștigaseră alegerile pentru USL și erau pe cai mari. Manipularea a continuat cu succes, pro­ducând rating, intoxicând publicul și dis­torsionând piața. Antena 1 şi-a dat măsura pe parcurs cu o amplă operaţiune de şan­taj dezvăluită de RCS-RDS şi intrată în atenţia justiţiei, care i-a luat în cercetare penală pe directorul Alexandrescu, dar şi pe tata Voiculescu şi mezina, Camelia Voi­culescu.

Canalele de ştiri au alergat după subiecte de senzaţie, făcând de gardă ba pe treptele Înaltei Curţi, ba pe la spitale şi morgi, sau cu ochii pe nunţi şi divorţuri. Dar și restul presei a preferat a seduce, în loc să educe, inducând lacrimi, jale și dor, emoții ne­numărate culese fie de pe șoselele în­sân­gerate ale patriei, din cimitire și celule de penitenciar, din culisele mizere ale po­li­ticii sau din budoarele starletelor, fie di­rect de pe YouTube. Astfel, cel mai me­dia­tizat personaj în anul 2013, conform mo­nitorizărilor Media Trust, a fost Gigi Be­cali, cu 4.680 de apariții numai în presa scrisă, urmat de Andreea Marin și Bianca Drăgușanu. Nu marile realizări pro­fe­sio­na­le au acaparat interesul presei, ci dra­mo­letele per­sonale, scandalul sau, ma­xim, în­tâmplări din sport, dacă e vorba de alte per­­sonaje mediatizate in­tens, ca Reghecampf sau Mitică Dragomir.

Au lipsit dezbaterile con­sistente în mass-media în 2013, cum, de altfel, au lip­sit şi din viaţa politică. Te­leviziunile au excelat în vorbărie politică cu adresă: Antena 3 cu invitații gen Ciu­vică, Chirieac, Pieleanu ș.a. asmuțiți pe Băsescu și pe opoziție, dimpreună cu ceva politicieni ai USL invitați una-ntr-una să dea de pământ cu „foștii“: Ecaterina An­dronescu și Liviu Pop (care n-au lipsit nici de pe alte posturi), Gabriela Vrânceanu-Firea, Codrin Ștefănescu sau Renate We­ber. Jo­curile Antenelor au fost străvezii, când cu Ponta, când cu Antonescu, în funcţie de in­teresele negre ale Voi­cu­les­cului. Cel pu­ţin la România TV, aflată în conflict des­chis cu siameza ei, Realitatea TV, po­zi­ţio­narea a fost clară: cu Ponta, pâ­nă la... con­tracte. Una peste alta, unii jur­nalişti au dat dovadă de un servilism „as­fixiant şi sordid“, ca şi numeroşi oameni publici, calificaţi astfel de Tismăneanu. Dincolo, la B1 TV, canal mai analitic, apa­riţiile po­li­tice frecvente, calculate de Me­dia Trust în noiembrie 2013 după numărul de ore pe­trecute în studioul TV, îi scot pe primele lo­curi pe Aurelian Pavelescu, Mi­hail Neam­ţu şi Remus Cernea, iar la pre­zenţe femi­nine pe Monica Tatoiu, la toate tipurile de emisiune şi pe orice post.

Cu un canal de dejecţii televizate lipsă – vor­bim despre OTV căruia CNA i-a retras licenţa pentru neplata amenzilor primite între 2009 şi 2012 în sumă de aproape 1.200.000 lei –, audiovizualul s-a grăbit să ocupe repede nişa cu subiecte de ex­tracţie OTV în emisiuni ca Acces direct pe Antena 1, Agentul VIP pe Antena 2, La Mă­ruţă pe Pro TV sau Wow biz şi Pa­pa­razzi pe Kanal D. Sigur, cu diferenţele de rigoare, dar din aceeaşi familie. Odată cu acordarea, în 18 decembrie, a licenţei pen­tru canalul Antena Stars, „s-a dat undă verde tabloidizării şi perpetuării mizeriei televizate“. Este opinia a doi dintre mem­brii CNA care au refuzat să participe, Nar­cisa Iorga şi Valentin Jucan. Publicul nos­tru de televiziune s-a lăsat cucerit fără ex­cepţie de show-urile sclipitoare oferite de francizele sau licenţele internaţionale gen Vocea României, Master Chef, X Factor. Divertismentul a făcut audienţe uriaşe, ţi­nând în faţa micilor ecrane milioane de telespectatori, la concurenţă cu meciurile importante de fotbal. Finala Vocii Ro­mâ­niei de pe Pro TV din ziua de Crăciun a ţi­nut în faţa televizorului 2,5 milioane de ro­mâni între 18 şi 49 de ani, înregistrând o cotă de piaţă de 22,8%, după datele Kan­tar Media.

Este confirmat şi în anul precedent fe­no­menul imitaţiei, incapacitatea funciară a mass-media de a scotoci şi de a găsi su­biec­te originale de interes public, în mod cre­ativ. Aşa se explică în parte sărăcia investigaţiilor, lipsa marilor anchete şi a analizelor pertinente. Adevărat că, sub apăsarea crizei şi a intereselor explicite ale patronilor, investigaţia de presă n-a fost stimulată. Convergenţa mediilor a în­cu­ra­jat trecerea subiectelor din presa scrisă (tipărită şi online) în audiovizual, ceea ce uneori a intensificat efectul anchetei, al­teori a bagatelizat subiectul. Emisiuni ori­ginale de anchetă, produse la standard înalt, ca România, te iubesc de la Pro TV, Cu ochii-n patru de pe TVR sau În pre­mieră cu Carmen Avram de pe Antene, sunt o raritate.

(Va urma)