Presă captivă = alegeri măsluite

Brindusa Armanca 21.10.2014

De același autor

În manualul său destinat presei în campania electorală, R. Howard compară menirea jurnalistului, care ajută la sănătatea democrației, cu cea a doctorului.

Monitorizarea alegerilor a devenit o acțiune be­nefică în toată lumea democratică și un proces obligatoriu în țări de tranziție sau cu o democrație neconsolidată. S-au elaborat nu­meroase ghiduri pentru sis­tematizarea criteriilor și or­ga­nizarea procesului pe teren. Observarea și raportul privesc nu doar alegerile în sine, ci și conduita mass-media, felul cum jurnaliștii își fac treaba în perioadele de campanie.

„No free press, no de­mo­cra­cy“ este axioma funcționării statelor de drept în Europa și în lume. Controlul onestității presei îl pot exer­cita organizații diverse, de la cele consacrate, ca OSCE sau Article XIX, până la cele spe­cia­lizate în media sau organizații non­gu­ver­na­mentale interesate de transparența, in­te­li­gi­bi­li­tatea și corectitudinea alegerilor. Dar re­co­mandabil este ca monitorizarea să vină și din interiorul breslei, jurnaliștii înșiși să vegheze ca imparțialitatea, responsabilitatea, accesul li­ber, onestitatea să fie respectate de toată comunitatea media. Fiindcă profesia se jus­ti­fică prin dreptul cetățenilor de a fi informați și stă pe temelia unor drepturi fundamentale ca libertatea de exprimare și dreptul la comunicare.

Mass-media au aceleași mi­siuni în timpul alegerilor, pe toate plat­formele și su­por­tu­rile, print, online, audiovizual: să informeze publicul despre can­didați, partide, tendințe po­litice, să medieze dez­ba­te­rea electorală, să ofere plat­forme pentru transmiterea me­sajelor electorale, să raporteze sondajele și rezultatele intermediare și finale, să eva­lueze critic campania, să evidențieze în­căl­că­rile de campanie, fraudele în alegeri, mesajele false etc. și să educe electoratul în sensul drep­tului democratic de vot și al importanței actului de a vota. Treabă grea, laborioasă, agi­tată, într-un mediu toxic și dezechilibrat ca în România alegerilor prezidențiale 2014.

În manualul său destinat presei în campania electorală, Ross Howard compară menirea jur­nalistului, care ajută la sănătatea democrației, cu cea a doctorului și dă definiții simple unor concepte și roluri despre care s-au scris mii de cărți: libertatea înseamnă că cetățenii se exprimă, democrație înseamnă că guvernele ascultă, iar mass-media sunt mesagerul. Jur­nalismul responsabil nu este defăimător, nu este derivativ, repetând fără discernere me­sajele preluate de la politicieni, nu este rău intenționat, nu este corupt. El pleacă de la fapte și urmărește informațiile relevante cu acuratețe, imparțial, conștient de standardele profesionale și etice ale profesiei. Fie că sunt știri, emisiuni de dezbatere electorală sau slo­turi de publicitate, regulile trebuie respectate. În majoritatea țărilor democratice, autoritatea audiovizuală elaborează regulile, ceea ce a făcut și CNA la noi prin Decizia 528/2014, ca­re prevede echitate, imparțialitate și echilibru în prezentarea candidaților. Că CNA nu este azi o instituție credibilă, asta e rău, dar e altă po­veste.

Ce urmăresc monitorii atunci când analizează de­rapajele presei? Câteva ținte ar fi vi­zi­bi­li­tatea candidaților, agenda media a te­le­vi­ziu­nii, radioului sau publicației, cine este în spa­te (patronat angajat politic sau nu, medii publice etc.), favorizarea/defavorizarea unor can­didați prin omisiunile sau exagerările din știri, circularea unor zvonuri, preluarea in­sis­tentă a unor critici de la un partid/candidat, dezbateri neprincipiale sau, dimpotrivă, ab­sența dezbaterilor, manipularea prin titluri, imagini, unghiuri de cameră, mesaje ascunse pozitive/negative, neraportarea unor abuzuri ale puterii etc.

O monitorizare a făcut agenţia Ac­tiveWatch în alegerile parlamentare din 2012 reflectate pe televiziuni. Analiza arată că oferta edi­to­rială a televiziunilor a fost in­su­ficient adaptată contextului electoral, su­biectele din viaţa politică internă au deturnat atenţia de la pro­gramele electorale ale can­didaţilor, cu accent pe conflictul președinte-premier, iar accesul candidaţilor mai puţin cunoscuţi a fost aproa­pe inexistent. //

CITIȚI ȘI

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22