Presa, puterea a patra sau a cincea?

Pierderea încrederii publicului înseamnă „Adio jurnalism! Bun venit propagandă, manipulare, conspirație, spionită!“, este concluzia lui Peter Limbourg, directorul Deutsche Welle.

Brindusa Armanca 10.05.2016

De același autor

 

Teorii recente definesc comunicarea infor­ma­lă pe rețelele sociale și jurnalismul cetățenesc ca fiind a cincea putere în stat, mereu în opoziție cu celelalte puteri. În răspăr stă și față de puterea mediatică, fi­indcă Facebook, Twitter, In­sta­gram, Snappshot sau blog­gerul devenit brand au de mul­te ori capacitatea de a sta­­bili agenda, susține Wil­li­am Dutton de la Oxford In­ternet Institute. O parafrază la aceste ierarhii discutate se­rios în conferințe de co­mu­ni­tatea media descalifică presa, coborând-o pe locul cinci, fiindcă, nu-i așa, puterea a patra e publicitatea, atât timp cât banii decid existența organizațiilor și com­pa­niilor de presă. Nu e chiar o glumă. Însăși pre­sa germană, bine finanțată, cu o piață solidă, unde printul păstrează un loc respectat, chiar dacă tirajele au scăzut odată cu progresul on­line-ului, are îngrijorările sale.

 

O dezbatere cu tema Quo vadis Media?, ini­țiată de jurnaliști germani din presa publică și privată, cu contribuția unui grup divers de jur­naliști și experți din țări ca Belarus, Franța, Chi­le, România, Serbia, Malaesia, Bolivia, Gha­na, Kosovo, Kârgâzstan, Moldova, Namibia, Pakistan, Arabia Saudită, Kosovo, Thailanda, Venezuela a relevat preocupări și temeri similare față de enorma frag­mentare a lumii de azi, care so­licită alte perspective asu­pra comunicării media. For­ma sau conținutul, povestea sau imaginea, investigația sau divertismentul, audiența sau faptele sunt câteva dile­me comune presei de ori­un­de. Însă există și diferențe. Jurnaliștii din Germania, care au un sistem funcțional pentru zona etică, cu un Consiliu de presă independent, cu o sindicalizare consolidată, au în prezent câteva îngrijorări legitime: cum să trateze criza cre­ată de fenomenul „Lügenpresse“/Presa minte și ce drum să aleagă în era digitală, după scă­derea popularității ziarelor în print și a te­leviziunii clasice (o cifră aproximativă este scăderea totală a tirajelor de la 20 milioane de exemplare în anii ’90 la 5 milioane azi). La sediul organizației germane Reporteri fără Fron­tiere îngrijorarea e subliniată și de că­derea Germaniei de pe locul 12 pe locul 16 în Indexul mondial al libertății presei. A con­tri­buit la scădere hărțuirea mass-media de către grupul islamofob Pegida și de partidul radical Alternativa pentru Germania, care îi agresează pe jurnaliști scandând „presa min­te!“. „S-a mai auzit acest slogan în timpul celui de-al treilea Reich, când naziștii au sugrumat presa liberă“, a subliniat Maximilian Popp de la Der Spiegel, accentuând că presa va recupera încrederea, dacă nu cedează pro­pagandei. Totuși, situația dezvăluie un conflict în interiorul societății germane, o frustrare în creștere care permite afirmarea mesajelor populiste. Nici cazul Jan Böhmermann, autor satiric german, judecat pentru insultă adusă președintelui turc Erdoğan, nu aduce vești bune pentru libertatea opiniei. În schimb, modelul mediilor publice, radio și televiziune, cu o finanțare de aproape 7 miliarde de euro anu­al, așa cum au fost prezentate cifrele de dr. Susane Pfab, secretar-general la ARD, pa­re să fie indestructibil. Taxa obligatorie co­lectată în proporție de 86% este de 17 euro de familie în fiecare lună. Declinul mediilor pu­blice românești vine, desigur, din prost ma­nagement, dar diferența de finanțare din taxa radio-TV își spune cuvântul. Presa privată, puternicele trusturi deținute de Axel-Springer sau Bertelsmann, se află într-o efervescență digitală care schimbă piața și lumea, dar nu și importanța sumelor venite din reclamă. Puterea a patra, deci?

 

Jurnaliștii germani se întâlnesc în 3 mai la Media Convention/re:publica, târgul media unde se pot vedea ultimele noutăți despre co­municare și tehnologie. O dezbatere despre competiția televiziunilor internaționale de știri a dezvoltat o polemică majoră între repre­zen­tanții Deutsche Welle, Russia Today, CNN și Al Jazeera: cine poartă responsabilitatea obiec­tivității, presa sau publicul? Russia Today spu­ne că publicul trebuie să fie sceptic, să caute sin­gur adevărul, din mai multe surse me­diatice, să se îndoiască de orice informație, din cauza diversității digitale. Etica, o condiție a libertății presei, este aceeași pentru toți jurnaliștii, ea trebuie respectată fiindcă pier­de­rea încrederii publicului înseamnă „Adio jur­nalism! Bun venit propagandă, manipulare, conspirație, spionită“, aceasta a fost con­clu­zia lui Peter Limbourg, directorul Deutsche Welle, aplaudată de participanți.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22